Despre interpretarea calatoriei

Despre interpretarea calatoriei

         Cel mai important lucru in aceasta privinta, ne invata Sandra, e sa nu lasam pe altcineva sa interpreteze calatoria noastra ci sa facem acest lucru noi insine; samanismul este practica revelatiei directe, prin urmare, singura persoana care poate interpreta calatoria este chiar aceea care vine din calatorie. Mesajele din calatoria noastra pot veni sub forma de comunicari simbolice sau povestire mitica in care exista un mesaj inerent; spiritele ne aduc aceste povesti, mituri sau impresii cu un motiv anume iar invataturile sunt pentru cel ce calatoreste si nu pentru altcineva. Nici macar un psihanalist foarte respectat, terapeut sau cel mai bine intentionat prieten nu poate face interpretarea pentru noi.

         O bogata mostenire arheologica arata ca spiritele sunt in slujba noastra de zeci de mii de ani; calatoriile noastre sunt efectiv experiente umane stravechi ce ne ajuta sa crestem si sa evoluam – sa schimbam si sa devenim mai mult decat ceea ce suntem, ca urmare a lectiilor noastre de viata.

Astfel, spiritele ne comunica povesti metaforice ce au intelesuri adanci la multe si diferite nivele: de aceea e important sa nu ramanem blocati in incercarea de a  obtine o interpretare literala a calatoriei. Dar daca ne uitam catre poveste, am putea vedea adevarul mai profund in mitul care a fost si ramane etern.

Pentru ca sa ne interpretam calatoriile, putem sa ne punem noua-insine intrebari deschise, de genul: “Cum ar putea aceasta scena cu soarele rasarind si umplandu-ma de caldura sa raspunda la intrebarea mea ?”. Putem sa ne dam voie sa vorbim sau sa scriem asa cum ne vine pina cand ne soseste raspunsul.

Am putea sa descoperim poate ca avem nevoie sa ramanem cu calatoria pentru un timp si sa lasam claritatea sa vina in ritmul sau; unele imagini si viziuni ne sunt date pentru a experimenta mai intai si a intelege ulterior, uneori poate dupa ani de zile. Daca vrem sa descoperim intelesul calatoriei putem sa facem o calatorie ulterioara, in care sa rugam spiritele ajutatoare ca nu am inteles raspunsul sau informatia pe care ne-au dat-o si sa le rugam sa ne-o dea intr-un alt mod care sa faca sens pentru noi.

Spiritele comunica cel mai bine prin metafore, prin urmare sa fim atenti la a nu fi prea literali in interpretarea noastra.

Alternative la calatorie

Asa cum releva invatatorii nostri si multi dintre cei care practica si invata samanismul au putut vedea, in istoria recenta, tot mai multe persoane pot sa se conecteze cu celelalte lumi, sa primeasca indrumare de la spirite mult mai usor decat in trecut; unii nici macar nu mai e nevoie sa faca o calatorie in Lumea de Jos sau in Lumea de Sus ci mai degraba spiritele calatoresc catre ei.

Carol Proudfoot Edgar observa si ea ca nu intotdeauna este necesara o calatorie formala, astfel ca invataturile sale reflecta aceasta schimbare de constiinta. In ultimii patru sau cinci ani, spune ea, nu le mai cere potentialilor participanti sa aiba experienta in metoda samanica, doar sa-si impartaseasca metodele proprii de a se conecta la ceea ce par a fi finite invizibile sau de a intra in alte realitati decat cea ordinara. E ca si cum lucrarile spiritual ce s-au facut in ultimele trei decenii ar fi deschis portile pentru ca spiritele ajutatoare sa se poata acum misca cu usurinta; e nevoie doar sa ne linistim mintile, sa ne deschidem inimile si  sa  ne facem cunoscute intentiile noastre compasive pentru ca sa le putem contacta.

Lumea de Mijloc

Lumea de Mijloc

Reprezinta aspectul sau taramul nonordinar al lumii in care traim; indienii Hopi, desi folosind alte cuvinte, vorbeau despre o proiectie holografica a lumii in care traim, ca fiind creata de gandurile fiintelor aflate la un anumit nivel de evolutie, fiintele umane fiind de exemplu creatia, proiectia holografica a delfinilor.
Sandra ne aminteste ca putem sa calatorim in aceasta lume pentru a comunica cu natura; in mod traditional aici se calatorea pentru a afla obiecte pierdute sau furate (aceasta imi aminteste de practica romaneasca a cautarii in ciubarul cu apa). De asemenea, se poate calatori catre soare, stele sau planete din sistemul solar dar si catre zane, elfi, gnomi sau deve.
Tot aici se poate calatori pentru a afla leacuri celor bolnavi, conectandu-ne cu plantele noastre de putere; in aceeasi lume facem calatoriile de vindecare la distanta sau calatoriile practicate in munca psihopompa ca si altele pe care o sa le aflam lucrand.
Pentru a face aceasta calatorie incepem prin a ne vizualiza plecand din fata usii casei noastre catre un loc din natura cu care ne-ar place sa comunicam, un loc pe care il cunoastem sau in care am fost candva, un loc in care ne simtim conectati, in pace si liniste.
In shamanism, subliniaza Sandra, totul e viu si are un spirit; in timpurile noastre multi dintre noi nu ne mai amintim cum sa comunicam cu plantele, copacii, pietrele sau spiritele ploii, norilor, dar inca avem abilitatea de a le vorbi in aspectul lor nonordinar, astfel adresandu-ne divinului din intreaga creatie. Putem alege ceva din natura cu care sa comunicam, cum ar fi un copac sau o planta preferata, luna, o piatra sau un nor, sa calatorim catre acest spirit, sa vorbim si apoi sa ne intoarcem la realitatea ordinara.
Alta cale de a ne reconecta cu lumea naturii, ne invata Hank, e aceea prin care ne concentram asupra imaginii Gradinii Sacre, acel loc din natura ce rezoneaza mai bine cu noi si in care:
1.       Tot ceea ce exista simbolizeaza aspecte ale noastre sau ale experientelor din viata noastra.
2.       Putem comunica cu toate elementele de acolo pentru divinatie personala sau pentru o mai inalta intelegere.
3.       Putem sa facem schimbari; astfel, putem sa ne folosim imaginatia noastra creativa pentru a adauga orice dorim- o cascada, un copac mare, o piatra sau un pat de flori sau, invers, pentru a sterge elemente pe care nu ni le dorim acolo; la fel de bine, putem sa drenam o mlastina  ori sa curatam o plaja de pietre pentru ca astfel sa ne lasam sa intram mai usor in laguna noastra turcoaz.
4.       Atunci cand facem schimbari, aspecte ale noastre sau ale vietii noastre se vor schimba ca urmare, aceasta fiind modul in care adevarata magie functioneaza.
Samanismul reprezinta o practica spirituala in care de-a lungul vietii putem calatori in lumi ascunse, din nou si din nou, pentru raspunsuri, transformare, vindecare in folosul nostru, al celorlalti, al comunitatii sau Mamei Pamant iar modalitatile de a calatori se vor diversifica, imbogati sau modifica.
Intoarcerea din calatorie
                Atunci cand soseste momentul intoarcerii din calatorie vom avea o schimbare in ritmul monoton al batailor de tobe, de regula patru seturi de cate sapte batai; este semnalul ca a sosit momentul sa multumim, sa spunem “la revedere” celor cu care am vorbit dar chiar daca nu am vorbit cu cineva in calatoria noastra vom multumi si ne vom lua ramas bun, acesta fiind semnalul pe care il transmitem psihicului nostru ca ceva a luat sfarsit. Aceasta ne va ajuta sa fim mai bine impamantati atunci cand ne intoarcem din calatorie.
Urmeaza o schimbare in ritmul batailor tobei, ce tine de regula cam un minut, timp in care ne vom aduce pasii catre locul din care am plecat, vom deshide ochii si vom reflecta asupra experientei noastre. Cand reflectam asupra a ceea ce am perceput in timpul calatoriei primim un nou nivel de intelegere asupra informatiei; amintindu-ne ceea ce am perceput si vazut, complexul nostru minte-suflet ne da o intelegere mai profunda a ceea ce calatoria ne-a adus.
In postarea urmatoare, despre interpretarea calatoriei.

Calatoria in Lumea de Sus

Calatoria in Lumea de Sus

Urmatorul pas care se face in cadrul primelor calatorii samanice este acela care ne conduce catre Lumea de Sus, pentru a ne intalni cu un Invatator/Ghid spiritual.

Pentru a porni in aceasta calatorie vom alege, de asemenea, un loc din natura, de data aceasta un loc care sa ne aminteasca de inaltime; unii samani folosesc arborele vietii, iar in alte traditii se foloseste scara, funia, urcarea cu ajutorul unei tornade sau a unei vantoase ori chiar pe fumul ce iese din horn; nu mai putin obisnuita este gasirea unei pasari si urcarea spre aceasta lume pe aripile acesteia; sunt persoane care urca folosind un balon cu aer cald. Oricare dintre modalitatile  pe care le gasim este utila.

La fel ca la calatoria in Lumea de Jos, plecam din acel loc din natura, doar observand ce apare ca fiind o cale de a urca; Sandra spune ca putem sa rugam si animalul nostru de putere sa ne insoteasca iar el o va face.

Atata timp cat mai vedem planete si stele vom sti ca inca mai suntem in Lumea de Mijloc si atunci vom continua sa ne concentram pe intentia noastra, aceea de a ne intalni un Invatator/ Ghid spiritual. Vom simti ca un fel de tranzitie atunci cand vom intra in Lumea de Sus, pe care unii pot sa o resimta ca pe un strat de nori sau ceata si despre care e bine sa ne reamintim ca nu este o bariera in calea noastra, asa cum nici pentru Jack din povestea cu vrejul de fasole nu a fost.

Ne vom lasa sa traversam acest spatiu de tranzitie si vom intra in primul nivel al Lumii de Sus, observand daca suntem asteptati de catre vreun invatator, caz in care il vom intreba daca este invatatorul nostru; cand raspunsul este afirmativ il rugam sa ne raspunda la o intrebare importanta pentru noi sau sa ne dea ajutor in vindecare. In situatia in care nu suntem asteptati vom continua cautarea noastre prin diferite nivele ale Lumii de Sus pina cand vom gasi aceea fiinta care este Invatatorul/Ghidul nostru spiritual si ramanem in calatorie pina cand toba ne va chema inapoi.

Hank Wesselman spune ca prin intalnirea cu Invatatorul ne putem reconecta cu Sinele nostru superior in Lumea de Sus sau cu aspectul nostru transpersonal, intalnire ce poate constitui o extraordinara schimbare in viata, asa cum de altfel putem afla ca invatatorul nostru spiritual suntem de fapt noi insine, dar noi insine mai degraba in Lumea de Sus decat in realitatea ordinara.

Multi inteleg ca acest aspect al nostru nepieritor, etern, ca sursa a intuitiei si inspiratiei noastre, sine superior ce poate comunica cu noi prin vise si viziuni sau idei ce apar in minte ca  raspuns la nevoile naostre; este ceea ce numim sinele divin sau ingeresc ori martorul transpersonal care ne iubeste neconditionat, ne asculta rugaciunile si lucreaza in moduri tainice.

In traditia hawaiana kahuna este numit Aumakua; makua inseamna “parinte” iar au inseamna “timp”, facand din aceasta fiinta transpersonala “parintele in timp” al nostru; in aceasta traditie referirea la Aumakua se face de cele mai multe ori la plural, ca fiind strabunii; in calatoriile pe care le facem il descoperim ca fiind un mozaic compus din mai multe personalitati. Asa ca in relatiile noastre putem adesea sa aflam aceste personalitati ca fiind sinele noastre din alte vieti, calatorind in timp, evoluand si imbogatindu-se ca  urmare la ceea ce facem si devenim in existenta noastra fizica din Lumea de Mijloc. In acest sens, domeniul suprasinelui sau a sinelui superior poate fi considerat ca fiind una din liniile noastre de descendenta, dezvaluindu-ni-se astfel ca avem trei linii stramosesti: cea a mamei, cea a tatalui si domeniul nostru ancestral personal.

In postarea viitoare vom aborda calatoria in Lumea de Mijloc.

Pina atunci, va impartasesc cateva din “visarile” personale recente pe care nu-I musai sa le cititi.

Nu incetez sa ma minunez cat de frumoase si vindecatoare practici aveau stramosii nostri si in special cei din culturile in care samanii erau la loc de cinste; bunaoara, in prezent redescoperim in diverse curente spirituale sau psihologice rolul confirmarii in trecerea tinerilor catre maturitate sau spunem ca nu stiu ce persoana are un comportament care denota ca nu ar fi fost confirmat de catre mama sau de catre tata; ritualurile de trecere rezolvau asta in mod simplu si eficient. La fel, vorbim in prezent de legea atractiei, ale carei principii le regasim daca invatam despre arta samanica a visatului.

Pentru cei care practicati diverse metode de vindecare; in sesiunile individuale sustinute am constatat cat de mult creste eficienta atunci cand il vad pe client in lumina sa divina; doar incercati, apoi putem sa extindem aceasta perspectiva si asupra celor din jurul nostru. Stiu ca multi dintre voi faceti asta, stiu de asemenea ca nu chiar toti si nu strica sa ne reamintim. Exista, de asemenea acea rugaciune din practicile ho oponopono prin care ne cerem iertare gresitilor nostri pentru ca ne-am putut inchipui vreodata ca ar putea fi altfel decat divini si invatam sa facem asta adresandu-ne lor sau spiritului lor.

Pina data viitoare va doresc sa vedeti cat mai mult prezenta divina in jurul vostru.

Calatoria ...

Iata, pe scurt, ce avem de facut, potrivit Sandrei, inainte de a incepe o calatorie.

1. Intotdeauna vom avea clar setata intentia; aceasta ne va ajuta sa ramanem concentrati si sa nu fim distrasi de trancaneala mintii si de problemele noastre de zi cu zi.

2. Aflam care este cel mai potrivit moment pentru noi sa calatorim- poate atunci cand suntem treji, proaspeti si odihniti si cand mintea noastra este clara si neaglomerata cu detalii.

3. In legatura cu hrana, urmarim sa descoperim ce fel de dieta este potrivita aventurii noastre in lumi invizibile; ceeea ce mincam si ce bem ar putea afecta capacitatea noastra de concentrare si posibilitatea de a ramane alerti. Astfel, o masa grea inainte de calatorie sau consumul de bauturi alcoolice ar putea innegura mintea.

4. Exersand mutarea respiratiei catre inima ne va ajuta sa ne mutam atentia dinspre starea mentala catre spatiul inimii; spiritele comunica cu noi prin aceste usi ale inimilor noastre, asa ca inca de la inceputul calatoriei ne vom asigura ca avem intentia de a vedea cu inima taramurile interioare ale spiritelor si viziunilor.

5. In acele situatii in care suntem atasati emotional de rezultatul unei decizii sau controverse ori atunci cand avem o stare emotionala legata de ceva din viata noastra sau a celor pe care-i iubim e mai bine sa rugam pe cineva sa calatoreasca pentru noi; in astfel de situatii s-ar putea sa nu avem capacitatea de a ne urni (mintea) din drum pentru a avea acces la ghidare spirituala, accesibila prin intermediul inimii.

6. Putem fi cat de inovativi vrem si sa incercam modalitati diferite de a calatori; a sta intins si a calatori nu este chiar modul traditional de a calatori; multe persoane au nevoie sa se miste si sa cante sau sa danseze in timp ce calatoresc.

Nu exista o modalitate „corecta” sau „gresita” de a calatori, acest instrument odata insusit se perfectioneaza practicand. Putem sa acordam atentie la ceea ce simtim, sa exploram diferite nivele ale celorlalte lumi, de sus sau de jos; astfel am putea sa intalnim alte spirite care sunt dispuse sa ne ghideze pe calea descoperirilor din viata noastra, si care se vor simti onorate sa ne serveasca in acest mod.

Sa fim exploratori si sa acceptam dragostea, intelepciunea si vindecarea pe care spiritele si universul incearca sa ni le impartaseasca.

Sa privim practica calatoriei samanice ca pe o lucrare in progres, ce devine tot mai profunda si va evolua pe masura ce practicam.

Prima calatorie, in Lumea de Jos

Pentru prima calatorie, am putea dori sa vizitam Lumea de Jos pentru a intalni un spirit ajutator, acela care ne va da putere, protectie si sprijin; adeseori, acesta apare sub forma unui animal de putere.

Inainte de a incepe calatoria ne gandim la un loc din natura pe care il vom folosi ca poarta de intrare; in mod traditional, calea de intrare poate fi o deschizatura in pamant, cum ar fi o pestera, un lac sau un rau, o cascada, un vulcan, un trunchi de copac sau, simplu, o gaura in pamant. Orice cale de a intra in pamant e buna; Barbara ne povestea ca, lucrand cu copii, acestia alegeau cai foarte originale, intre care de exemplu un lift care cobora spre Lumea de Jos. Ce este important e ca trebuie sa fim siguri ca acest loc exista in realitatea cunoscuta, chiar daca nu am fost vreodata acolo. Hank numeste in workshop-urile sale acest loc Gradina Sacra, locul cu care am format o legatura de-a lungul vietii noastre, locul in care avem un sentiment de pace si liniste.

In timp ce ascultam toba sau inregistrarea, ne vizualizam intrand in acea deschizatura; ne vom trezi intr-un loc de tranzitie care poate apare ca un tunel sau portal cilindric, radacinile copacului, raul care coboara; vom urma acest tunel in jos apoi afara in lumina, repetand mereu intentia pentru noi insine: „Doresc sa intalnesc un ajutor spiritual in Lumea de Jos”.

De indata ce am ajuns in Lumea de Jos, privim in jurul nostru iar in noazecisinoua la suta din cazuri, cineva asteapta acolo; daca este un spirit animal, il vom intreba: „Tu esti animalul meu de putere ?”. Acesta poate sa raspunda telepatic sau sa ne conduca undeva ori sa ne arate ceva; cand avem raspunsul de la animalul nostru vom incepe sa construim relatia cu acesta, sa-i punem o intrebare sau sa-i cerem ajutor pentru vindecare; putem la fel de bine sa intrebam daca este ceva ce avem nevoie sa stim in acest moment al vietii noastre. Daca raspunsul sau ne indica faptul ca nu el este animalul nostru de putere il vom ruga sa ne duca la ajutorul nostru spiritual.

Atunci cand dorim sa vizitam alte nivele ale Lumii de Jos, din acel loc in care am ajuns vom cauta o deschizatura in pamant si vom ruga animalul nostru de putere sa ne conduca iar acesta o va face. Ramanem in calatorie pina in momentul in care auzim chemarea pentru intoarcere-

Calatoria

In postarea aceasta voi continua cu instructiunile privind efectuarea calatoriei samanice, nu inainte insa de a va multumi voua, Aurora, Carol, Carmil, Lavinia, Simona, Liana, Ana Maria, Cristina, Gabriela, Melinda pentru minunatele clipe petrecute impreuna la workshop-ul lui Reiner.

            Si pentru ca vorbim de cum putem trai minunat, vreau sa va spun ca am descoperit dupa workshop, datorita unor persoane speciale, adevarati ghizi montani si nu numai, locuri incredibil de frumoase in muntii ce strajuiesc Valea Cernei.

            Apoi, pentru ca atunci cand incep minunatiile in viata, stiu sa atraga si altele, au fost clipe speciale la cetatile dacice si la manastirea Izbuc, alaturi de Mirela, Mariana, Adriana, Norbert, Dania, Mihai, Iulia, Flavius, Adrian, Alexandra si Julieta, carora de asemenea va multumesc.

Tin sa va spun sa fiti atenti la semnele ce va vin (unii au primit deja), ele va vor reaminti de dreptul nostru la fericire, catre care au fost indreptate lucrarile efectuate impreuna.

Revenind la modul de efectuare a  calatoriei

Intrarea in transa. Calatoria o putem face fie intinsi pe o patura, fie sezand intr-un fotoliu confortabil, cu ochii inchisi sau acoperiti, ascultand sunetele si concentrandu-ne intraga noastra atentie asupra scopului propus.

Apoi, putem deschide portalul prin schimbarea intentionata a atentiei constiente dinspre “aici” catre “acolo”, oriunde ar putea sa insemne “acolo”.

Ne amintim ca samanul/vizionarul este intotdeauna constient, la un anume nivel, de ceea ce se intampla in jurul corpului sau fizic atunci cand calatoreste.

Vom putea sa ascultam sunetul tobei, al zuruitoarei sau a al altui instrument in tot timpul calatoriei chiar daca intre timp soba duduie, un avion zboara pe deasupra casei sau cainele latra in curte. Doar sa lasam ritmul sa ne poarte in lumile spirituale si apoi sa ne aduca inapoi.

Pentru sfarsitul calatoriei, daca noi batem toba, vom folosi un ritm diferit, poate 4 serii de cate 6 plus 1 batai sau cum altfel simtiti, fie, daca facem calatoria pe o inregistrare, acestea au la sfarsit acel ritm diferit.

Calatoria. Ca urmare a afluxului mare de filme, televiziune, carti si computer, spune Sandra, am devenit o cultura vizuala; viata devine mai bogata atunci cand putem vedea, atinge, gusta si mirosi si atunci cand putem asculta sunetul muzicii si al naturii. Pe masura ce invatam cum sa ne folosim toate simturile in aceasta lume, ca si in lumea interioara a lucrurilor ascunse, abilitatile noastre intuitive se vor dezvolta. La fel se intampla lucrurile si in calatorie; cu cat ne folosim mai bine toate simturile, cu atat ne vom permite sa intram mai din plin in aceasta.

Fiecare avem modul nostru propriu in care receptionam informatiile in cursul calatoriei; unii vad imagini, altii aud spiritele vorbindu-le sau experimenteaza calatoria prin senzatii in corp; unii sunt vizuali, altii auditivi, altii kinestezici. Barbara ne povestea ca a lucrat cu copii care “vedeau” raspunsurile scrise pe un desktop.

In literatura samanica, expresia “a vedea samanic” se refera la faptul de a vedea cu inimile noastre mai degraba decat a vedea cu ochii nostri; samanii si vizionarii din toate traditiile lumii stiu ca spiritele iau contact cu noi prin usile inimilor noastre iar ceea ce primim prin acest canal este trimis catre mintea noastra superioara, catre intelectul nostru, catre sinele sau sufletul nostru, care fie se gandesc, fie analizeaza, fie integreaza si apoi iau decizii.

Tot ceea ce se intampla sau ceea ce este perceput intr-o calatorie samanica este parte a raspunsului la intrebarea pe care am pus-o iar treaba intelectului este sa dea semnificatie simbolurilor si formelor pe care le-am perceput. Inima si mintea sunt astfel conectate.

 O alta provocare frecventa in calatorie o reprezinta, dupa cum ne releva Sandra, cearta mintii referitoare la capacitatea noastra de a intra in starea samanica de constiinta; in mod obisnuit, samanii se pregatesc pentru a intra in acea stare cantand si dansand pentru a crea o separare intre “acum aici” si ceea ce este “in acolo”. In acest sens, e bine pentru fiecare dintre noi sa gaseasca modalitati de a-si linisti mintea; poate incepem calatoria prin a face o plimbare, cantand sau dansand pentru a misca energia dinspre minte catre inima noastra.

Mintea ar putea sa ne spuna ca de fapt ea face acea calatorie si nu e de mirare; intrebarea daca nu cumva mintea noastra inventeaza mi-a fost pusa adeseori la workshop-uri, de cele mai multe ori de catre psihologi. Cand apare acest dubiu, e necesar sa manifestam compasiune si rabdare fata de noi insine si sa ne amintim in ce fel de cultura am crescut; parintii nostri nu ne-au vorbit despre spirite ajutatoare si de fapt prezenta spiritelor nu a facut parte din realitatea experimentata in viata de zi cu zi.

Cand mintea noastra analitica interfereaza in timpul calatoriei si ne spune ca inventam viziunile, Sandra ne sugereaza sa cadem de acord cu mintea si sa continuam sa calatorim; daca incercam sa luptam cu mintea, vom petrece tot restul calatoriei intr-un dialog interior.

Pe masura ce calatorim si observam rezultatele acestei munci in timp, modelele devin evidente pentru noi- lectii de viata ce pot avea intelesuri extraordinare, chiar vitale.

Din aceste motive, metoda samanica a revelatiei directe a trecut peste milenii ca un sistem verificat in timp. De exemplu, daca intr-o societate traditionala samanul nu era capabil sa localizeze sursele de hrana sau sa vindece cu success, comunitatea nu avea cum sa prospere.

Vom povesti in postarea urmatoare despre calatoriile in Lumea de Jos, in Lumea de Mijloc si in Lumea de Sus.

Pina atunci, as dori sa fac precizarea ca sunt multe persoane care si-au manifestat intentia de a participa la un workshop de introducere in shamanism; dar cum inca multi dintre noi nu am integrat invatatura samanica ce spune “walk your talk”, as vrea sa am confirmari clare de la cei care sunt interesati. Daca le voi primi, am putea organiza un astfel de workshop in perioada 20- 22 august.

Prin urmare daca cei care vor confirma participarea (la nr. tf. 0742/201155 sau la adresa emilnuna@yahoo.com) vor fi in numar suficient, vom tine acest workshop, daca nu vom amana pentru alta data. Ar fi potrivit sa il tinem acum pentru ca cei care vor participa vor avea posibilitatea in septembrie sa invete recuperarea de suflet cu Reiner Tranner. 

Pregatirile 1

Continuam, asa cum am promis, cu instructiunile necesare fiecarui practicant, pentru efectuarea calatoriei samanice si vom continua inca vreo cateva postari de acum inainte, credem ca e necesara o buna cunoastere a acestui instrument.
Inainte insa, in completare la cele postate anterior despre animale de putere, imi amintesc ca Barbara Gramlich ne spunea ca putem sa lucram pentru noi, pe diferite chakre, sa vedem animalul de putere corespunzator fiecareia, sa aflam in ce stare se afla si cum putem sa-i aducem mai multa vigoare; inca nu am experimentat aceasta la grup, dar putem sa o facem intr-una din calatoriile noastre viitoare.
E de la sine inteles ca, pentru a porni intr-o calatorie samanica, pregatirile vor include alegerea unui loc in care sa nu fim deranjati, deconectarea telefoanelor, gasirea unei pozitii potrivite; nu are importanta daca aceasta va fi pozitia lotus, asezat sau culcat, important este ca aceasta sa fie comfortabila.
Sfatuim, de asemenea, in special pe practicantii incepatori, sa ceara unei persoane apropiate sa-i asiste. Spun asta nu pentru ca ar fi periculoasa calatoria ca atare ci pentru ca, neavand exercitiu, s-ar putea sa “ne fure peisajul”; adica, de exemplu, neavand intentia clar setata, sa mergem in “locuri” necunoscute, sa vedem aspecte pe care sa nu fim capabili sa le recunoastem si atunci ne pierdem vremea de pomana; sau, chiar avand setata o intentie clara, pe parcurs sa vrem sa aflam si altceva, care poate nu are legatura cu intentia noastra initiala; astfel, nerecunoscand ceea ce spiritele au sa ne spuna, ne vom simti rataciti iar cel care ne asista, are posibilitatea ca, prin cuvinte blande, sa ne ajute sa revenim mai usor in lumea reala. Imi amintesc despre o astfel de calatorie, in care nu m-am multumit cu intentia setata la inceputul calatoriei si am mers mai departe, dorind sa aflu ce se afla in spatele acelui raspuns primit- noua mea intrebare era “De ce?” (acum o privesc ca pe o intebare idioata); sigur ca am revenit mai greu, semnificatia raspunsului insa o am abia acum, dupa doi ani de la efectuarea calatoriei.
Sandra ne sfatuieste sa aflam care e cel mai potrivit moment al zilei, pentru fiecare dintre noi, astfel ca sa nu fim obositi si in acelasi timp mintea constienta sa nu fie prea activa. E bine sa ne acoperim ochii; samanii au capacitatea sa vada in intuneric si este cu mult mai usor sa percepi imagini subtile pe un camp vizual intunecat; sunt persoane care trag storurile, unii aprind o luminare, ce reprezinta lumina Spiritului, altii aprind betisoare, ce ajuta la crearea spatiului sacru. Dupa ce am pregatit camera, poate vrem sa dansam, sa cantam sau sa murmuram un cantecel ori chiar sa facem exercitii care sa aduca oxigen in sistemele corpului nostru; aceasta ne va ajuta sa ne deschidem inima. Spiritele comunica cu noi prin intermediul inimilor noastre iar noi “vedem”, de asemenea prin inimile noastre.
Putem sa folosim un CD-player cu casti sau putem sa zuruim sau sa batem toba noi insine. Ritmul tobei sau al zuruitoarei sa fie unul relaxant iar daca adormim e in regula, inseamna ca am mers putin mai adanc. Cel mai important este sa ne amintim ca avem control deplin asupra noastra pe tot timpul calatoriei- putem merge in sus si in jos, putem vorbi cu spiritul unui animal ce vine la noi sau putem alege sa ne indepartam de acesta; nu putem insa controla ce spirite sa raspunda chemarii noastre sau ce ne vor spune acestea; putem alege in schimb cum sa reactionam sau chiar daca sa mai ramanem sau nu in calatorie.
De indata ce am inceput calatoria, ascultam tobele, zuruitoarele sau alte instrumente ori inregistrari iar prin intentie respiram in inima noastra; facem astfel ca energia sa se deplaseze dinspre capul nostru catre inima noastra. Ne poate ajuta un exercitiu in care punem mainile pe inima si pe masura ce respiram, in acelasi ritm simtim mainile miscandu-se in sus si in jos in ritmul respiratiei.
La grup, noi ne conectam cu ceilalti si cu spiritele printr-un exercitiu de respiratie, in care energia primita o dam mai departe, dupa ce o trecem prin inima noastra.
In ceea ce priveste stabilirea intentiei, intr-o calatorie tipica, asa cum Sandra ne spune, putem sa ne rugam pentru a primi indrumare in viata, in relatia noastra, sanatate sau munca; sau putem pune intrebari privind cresterea si evolutia noastra, cum ar fi: “Pe ce am nevoie sa ma concentrez in viata pentru a maximiza potentialul meu la toate nivelele- pe de o parte pentru a-mi castiga existenta iar pe de alta pentru a lucra pe lectiile mele de viata ?”. Sau: “Cum sa rezolv problmele legate de aceasta relatie ?”, “Ce am nevoie sa fac pentru a avea rezultate pozitive in afacerea mea ?”. Observam ca in formularea intrebarii nu folosim “trebuie” sau ”ar trebui sa fac asta”, “ar trebui sa fac cealalta”.
Potrivit lui Hank Wesselman, este important sa ne tinem departe de “trebuie” atunci cand punem o intrebare spiritelor. El afirma ca “trebuie” nu ne poate conecta cu ceea ce cautam- indrumarea intuitiva pentru ca e treaba sinelui constient, a intelectului sa ia decizii. Spiritul (sinele nostru superior) nu va face asta pentru noi, nu e treaba lui sa ne spuna ce sa facem; dar ne va asigura o perspectiva extinsa asupra problemei, pe de o parte, oricare ar fi aceasta, iar pe de alta parte, ne va asigura “deschiderea”. De exemplu, Spiritul ar putea sa ne spuna: “Ai putea sa alegi aceasta optiune… sau acea posibilitate… iar daca faci asa, se poate intampla asta…”.
De asemenea, intentia noastra poate implica intrebari pentru prieteni, clienti sau pentru comunitatile in care traim; in acest caz, sa fim atenti daca sunt probleme etice legate de a face acele calatorii. Este important sa avem permisiunea de a calatori in folosul cuiva; daca nu ne-a dat acceptul sa calatorim, nu o vom face; in mod normal, persoana in cauza ne cere sa lucram pentru ea, pentru ca simpla actiune de a ne cere este inceputul procesului de vindecare.
O exceptie, potrivit celor invatate alaturi de Reiner Trenner, este situatia persoanei lipsita de discernamant din cauza bolii, ai caror apropiati ne roaga sa lucram; si in acest caz ne vom conecta intai cu spiritul acesteia pentru a primi acceptul de a lucra.
Atunci cand avem probleme cu cineva nu vom face o calatorie pentru a afla care este problema acelei persoane; in loc de asta, vom calatori pentru a afla ce avem nevoie sa stim pentru noi insine ca sa vindecam relatia sau problema respectiva.
Probabil vom reveni dupa solstitiul de vara si dupa workshop-ul cu Reiner, asa ca va doresc ca energia solara, in curand in deplinatatea ei, sa va binecuvanteze cu puteri de crestere in evolutia voastra interioara si in proiectele in care sunteti angajati.

Despre calatoria samanica

Despre calatoria samanica (continuare)

Sandra povesteste ca plantele, de asemenea, ne aduc ajutor, in diverse aspecte ale vietii noastre, samanii lucrand cu sute de astfel de ajutoare in munca lor de vindecare.

Foarte profunda abordare in acest sens o are Howard Charing, in cartea sa, „Saman, Spiritul Plantelor”, tradusa si in limba romana.

Nu e ceva neobisnuit ca unele persoane sa aiba ca animal de putere unul mitic cum ar fi Pegas sau un dragon ori un unicorn; acestea sunt reale in alte lumi, ca de altfel si cele care apartin unor specii ce au trait in trecut, dinosauri, mamuti, etc.

Practica samanismului, fiind una a revelatiei directe, nu exista reguli cu  privire la cate animale de putere, ghizi spirituali sau plante de putere putem avea, descoperim prin practica ca acestea ne ofera ele insile ajutorul lor, fiecare avand sa ne invete ceva individual si specific. Astfel, in loc sa folosim diferite jocuri de carti cu animale sau cu ingeri, de la un oracol si apoi sa citim intr-o carte parerea cuiva despre care este mesajul acelei fiinte pentru noi, putem sa calatorim pentru a intalni animalul de putere sau ghidul spiritual si sa il intrebam direct care este invatatura sa pentru noi.

Alte forme de spirite ajutatoare cu care lucreaza samanii sunt invatatorii ce apar sub forme de fiinte umane. In culturi apuse, acestea erau zei si zeite ale Lumii de Sus; de asemenea, personalitati ca Apollo, Isus, Buddha sau Yogananda; chiar pot fi unii din stramosii nostri, care vor sa ne fie de ajutor.

Aceste spirite ajutatoare actioneaza ca intermediari intre noi si puterea universului; ele manifesta compasiune pentru durerea, suferinta si confuzia noastra, de aceea ne ofera ajutorul lor.

Prin experienta directa, vizionarul invata unde si catre care dintre aceste spirite sa se indrepte pentru a primi diferite forme de ajutor, asa cum subliniaza Jose Stevens, asta poate pentru ca toate diferitele spirite ajutatoare au aceeasi sursa. El ne spune ca acestea sunt extensii ale Unui Spirit, caruia putem sa-i spunem Marele Dumnezeu, Atman, Allah, Tao, Tot Ceea ce Este sau oricum ne place sa numim atotputernicul. Tot el, conventional, imparte spiritele ajutatoare in doua categorii: cele care imbraca o forma fizica si cele care nu imbraca sau nu mai imbraca aceasta forma. Pe cele ce imbraca o forma fizica le numeste „elementali”, ce pot fi reprezentanti ai plantelor, animalelor sau pe cele din imparatia mineralelor precum si elemente cum ar fi vantul, focul, apa, un munte, un canion, o pestera, o stea, luna, si asa mai departe; cele care nu imbraca sau nu mai imbraca o forma fizica sunt ceea ce in mod obisnuit numim ingeri si fiinte ce pot lua temporar forma fizica dar nu actioneaza in universul fizic. Intre acestea si mari invatatori cum ar fi Buddha, Isus, Fecioara Maria, Quan Yin, Yogananda, St. Germaine sau Babaji. 

Este important sa intelegem ca acesti aliati din ambele categorii cel mai adesea lucreaza in tandem- daca un saman lucreaza cu un aliat vultur, el de asemenea lucreaza cu energie cristica. Yogananda se asociaza foarte bine cu pasarea colibri, Fecioara Maria cu condorul, Quan Yin cu pelicanul si asa mai departe.

Va amintiti ca atunci cand am calatorit pentru a intalni animalul de putere al grupului- condorul, o parte dintre noi am intalnit-o in calatoria noastra si pe Fecioara Maria, desi la nivel mental nu aveam nicidecum aceasta informatie.

In postarea urmatoare voi reveni cu instructiunile invatatorilor nostri privind efectuarea calatoriei samanice.

Namaste        

conducerea in Lumina

Iata ce imi scrie cineva care nu e practicant samanic despre o experienta legata de moartea cuiva drag. Da, asa se face conducerea in Lumina, pentru asta iubesc samanismul, pentru ca aceste lucrari vin din noi, din inima noastra, sunt in fiinta noastra.
In toate traditiile, sub o forma sau alta, se face aceasta lucrare. Este suficient sa ne amintim de Cartea tibetana a mortilor sau, bunaoara de bocitoarele de la noi (in acest sens, recent a aparut un articol deosebit in Formula As, despre ultima bocitoare dintr-un sat din apropierea Sibiului)

vreau sa te intreb ceva chiar daca ochii imi sunt plini de lacrimi..citesc despre ritualul mortii..despre asistarea cuiva drag in trecerea finala-si cum nimic nu este intamplator-te intreb dupa ani de zile-iam oferit bunicii mele un dar prin ce iti voi povesti?eram in spania cand bunica era pe moarte..era in coma cand au aduso acasa si mama ma sunat spunandumi ca din clipa in clipa va trece dincolo..iam zis punei telef la ureche sa vb cu ea..mia zis nu te aude mama ca ii in coma-iam zis te rog punel ca vreau sa vb cu ea-era pers care ma crescut,pe care o iubeam cel mai mult..i la pus si am inceput sa vb cu ea..iam spus ce mult o iubesc..ca imi pare rau ca nu pot ajunge acasa sa fiu in acel mom lg ea si mama a inceput sami strige in telefon-mama,te aude,extraordinar,ii curg lacrimile pe fata..iam zis-bunica nuti fie frica,eu sunt cu tine chiar daca ne desparte ac distanta,eu te tin de mana hai numai suferi,ai incredere in mine si hai sa pasim impreuna dincolo,eu te sustin,totul va fi bine,ai incredere in mine..in acele mom a murit cu mine la telefon,nu a suferit deloc..crezi ca inconstient am efectuat un ritual al mortii?ca iam oferit un dar in ult clipe de viata?astept rasp tau..se pare ca am avut si misiuni benefice pe care nu am stiut sa le decodific..dar niciodata nu ii tarziu..informatiile vin..toate la timpul lor..

VIATA NOASTRA CA UN VIS

Experienta ultimelor calatorii samanice effectuate impreuna mi-a amintit de faptul ca suntem capabili sa ne traim viata ca un vis, ca putem sa facem din intamplarile vietii noastre povesti, ca amintindu-ne de capacitatile noastre de visare, aducem miticul in ceea ce numim indeobste viata reala.

Avem in jurul nostru persoane care si-au transformat in acest fel viata, vedem pe Barbara, care, dupa 23 de ani de la adoptarea unui copil in Swaziland, afla ca acesta face parte dintr-o familie princiara, avem pe Reiner, care, dupa ce a primit informatia de la spirite care-l indemnau sa mearga catre Est, se stabileste in Romania, punandu-si in practica viziunea, avem pe Co, care acum calatoreste in toata lumea, asa cum a visat candva, o avem pe El, a carei imagine ca o silfida dansand in ploaie a ramas ca o efigie a Luncanilor, o avem pe Do, al carei spirit transcende prin intelepciune si adevarata iubire orice fel de judecata, transformand astfel ceea ce altii ar fi numit o realitate urata intr-un basm (nu am cerut permisiunea de a nota numele, asa ca folosesc prescurtari).

Vedem in acelasi timp in jurul nostru persoane care nu se pot bucura de nimic din ceea ce primesc, persoane care iau totul la modul personal, persoane care oricat si orice ar avea li se pare ca nu e suficient, persoane carora li se pare ca ceea ce li se intampla este generat de ceilalti, care refuza sa isi asume responsabilitatea propriei vieti.

Da, intre a trai mitic si a-ti asuma ceea ce ti se intampla pare sa fie o nepotrivire, dar numai la suprafata, pentru ca la un nivel mai profund realizezi ca traindu-ti visul, esti in acelasi timp si creatorul visului si cel care experimenteaza si cel care se bucura sau intristeaza pentru ceea ce a creat.

Hank Wesselman ne povesteste ca la indigenii printre care a trait lumea fizica de fiecare zi ia fiinta ca raspuns la ceea ce visam si nu invers si ne releva ca lumea viselor ne poate servi ca resursa pentru realitatea fizica in care traim, in acelasi timp fiind afectata de ceea ce visam.

Sandra Ingerman ne spune cum sa facem aceasta minunata lucrare, dupa ce face diferenta intre calatoria samanica si visare, dupa ce ne invata cum sa cerem vindecare si calauzire in vise, aspecte asupra carora vom reveni intr-o postare viitoare.

Jose Stevens ne releva ca peste tot in lume samanii au in centrul realitatii lor visarea, ei stiu ca toate lumile sunt vise iar acestea pot fi formate, modificate, re-visate si navigate de catre visator, care se viseaza chiar si pe sine. De aceea samanii iubesc lumea visului, studiaza arta visatului, arta de a influenta visul colectiv, dar nu trebuie sa fii saman pentru a adopta o asemenea intelegere a vietii. Iata cateva notiuni despre visare, impartasite noua de catre invatatorii dragi, mai sus mentionati.

Intreaga noastra viata consta dintr-un sir de vise, unele mai solide, cum ar fi casa si masina pe care le avem, altele mai fluide, cum ar fi dorinta de a castiga la loterie; casa si masina fac parte dintr-un vis colectiv, pentru ca in acelasi timp vecinii, prietenii, rudeniile viseaza ca avem o casa si o masina, castigul la loterie este mai mult un vis personal, care, uneori, cu suficienta intentie si concentrare, poate deveni colectiv.

Din punct de vedere samanic visele au asa multe functiuni incat nu pot fi impartite in doua sau trei categorii. Visele sunt cai de comunicare prin care o mare cantitate de informatie este transmisa si procesata la toate nivelele realitatii, informatie ce ne conecteaza la tot ce ne inconjoara.

Visele conecteaza personalitatea noastra de zi cu zi la sufletul nostru, iar sufletul este vazut ca esenta noastra proprie. Ele pot fi influentate de aliatii nostri, ghizii spirituali, care ne ajuta in planurile si viziunile noastre; de asemenea, ne conecteaza cu alte persoane, de care suntem despartiti in timp si spatiu; ne permit sa pastram legaturile de prietenie cu fiinte ce nu au o existenta fizica si poate nici nu vor avea, sa comunicam cu prieteni ce sunt la mare distanta de noi sau sa schimbam informatii cu personalitatea noastra din alte cadre ale timpului. Prin vis putem primi ajutor de la un viitor in aceasta viata sau de la un viitor din alta viata.

La fel de bine putem trimite ajutor la un din trecut pentru ca sa ne ajute intr-o problema; prin intermediul visului putem recupera parti de suflet pierdute sau sa le punem la loc pe cele care au fost in mod nepotrivit inlocuite de altele.

Visele sunt o proiectie a constiintei noastre ce ne vorbesc prin intermediul simbolurilor. Ca si in calatoria samanica, este important sa invatam cum sa lucram cu ele si cum sa le interpretam; cu cat mai bine vom intelege simbolistica acestora, cu atat mai bine va functiona schimbul de informatii prin vise. Uneori, datorita faptului ca unele simboluri nu sunt intelese sau sunt obscure, nu se reuseste comunicarea informatiei, de aceea nu ne miram ca acelasi mesaj il putem primi de mai multe ori, in imprejurari diferite dar cu teme similare; ele sunt sunt retrimise de catre propriul spirit sau suflet, cu speranta ca informatia va ajunge acolo unde trebuie la vremea potrivita.

Simbolurile din visele noastre sunt alfabetul constiintei, arta gandirii in imagini, limbajul emotiei, agenti de transformare capabili sa ne atraga atentia asupra noua insine, ele aduc laolalta, unesc spiritualul cu fizicul, asa cum traditia esoterica ne spune:, si asa cum traditia esoterica ne spune: "precum sus asa si jos".

Simbolurile se vor schimba odata ce se schimba si timpurile, unele noi pot sa apara odata cu schimbarea obiceiurilor, a tehnologiei sau a modei chiar; de exemplu, in locul unui batran cu barba si toiag poate sa apara un calculator sau un telefon mobil cu un text mesaj pentru noi de la Spirit.

Simbolurile reprezinta limbajul pe care insusi spiritul nostru le utilizeaza si sunt foarte bine conectate cu mintea subconstienta. Samanii tocmai asta fac, aduc subconstientul in constient; de exemplu, un saman poate comunica cu spiritual vulturului si sa faca in asa fel incat chiar un vultur in carne si oase sa apara in timpul unei ceremonii la un moment dat. Toti participantii vor fi uimiti sa vada vulturul dar samanul stie ca acesta este parte a visului si ca atat Spiritul cat si samanul au visat astfel lucrurile.

V-am relatat astfel de intamplari din calatoriile cu Reiner iar o parte dintre voi ati fost martori la aparitia in apropierea locului ceremoniilor si calatoriilor noastre a diferite pasari sau animale.

Jose Stevens ne propune un exercitiu de visare, in care sa privim totul in jurul nostru ca fiind vis simbolic; de fiecare data cand ni se pare ca suntem purtati de realitate, sa ne reamintim ca de fapt aceasta nu este decat un vis, doar in aparenta solid si detaliat. Realizam, practic ca ne visam pe noi insine si ca toate senzatiile ce ne vin dinspre cele cinci simturi sunt halucinatii ale starii de vis simbolic pe care le aflam in noi insine.

Aceasta nu numai ca ne va tine ocupati intr-un mod foarte distractiv, dar va incepe sa ne ajute sa ne descurcam in situatii concrete din viata noastra, ne va pune mai mult si mai des pe locul celui care isi conduce singur viata proprie, deoarece, samanic vorbind, noi suntem de fapt visatorii fiecarui moment.

Cu cat vom practica mai mult acest exercitiu, cu atat vom deveni mai puternici; vom dobandi o extraordinara imagine asupra activitatilor noastre cotidiene, a preocuparilor si grijilor precum si asupra temelor noastre de viata.

Mai mult, vom incepe sa gasim solutii la multe dintre lucrurile care ne faceau sa bajbaim inainte.

Simpla schimbare a perspectivei noastre este suficienta pentru a transforma tiparele noastre intr-un mod benefic.

Asa ca haideti sa ne amintim mereu de capacitatile noastre de visare, de transformare, astfel ne vom schimba vietile si lumea.

Aloha

Schimbarile naturale, ciclurile anotimpurilor si ale lunii

Sandra Ingerman ne aminteste ca suntem cu totii afectati de schimbarile naturale, de ciclurile anotimpurilor si ale lunii. Pe masura ce devenim dependenti de tehnologia moderna, suntem parca hipnotizati de stralucirle obiectelor noi din supermarketuri, si ca urmare ne separam de ritmurile Naturii. Avem ceasuri electronice care ne dau desteptarea dimineata, in loc sa lasam soarele si visele noastre sa ne trezeasca, astfel incat uitam ce am visat. Traim in case bine izolate care ne tin departe de schimbarile pe care le aduc anotimpurile. Multi dintre noi nu mai vad semnele Naturii si nu stim cand anotimpurile se schimba, nu le simtim, lasand calendarele sa faca asta pentru noi.

Astfel, ciclurile noastre de activitate si odihna nu curg odata cu cele ale Naturii.

Asta ne aminteste de curentul unui rau, ne aminteste ca daca inotam impotriva curentului raului vom inainta foarte greu, va trebui sa depunem un efort din ce in ce mai mare si mai istovitor.

O posibilitate de a ne alinia cu ciclurile anotimpurilor si ale Lunii este aceea de a ne observa cum reactionam la schimbarile lor, nu sa ascultam prosteste ce ne spun unii si altii, pentru ca fiecare avem ritmul nostru propriu, unii tind sa hiberneze vara si sa fie mai activi iarna, altii, dimpotriva, pot sa fie in interiorul lor iarna.

De asemenea, nu putem pretinde ca toata lumea simte la fel la diferite faze ale lunii. Stim ca luna afecteaza mareele iar corpul uman fiind in cea mai mare parte format din apa, suntem afectati de fazele lunii.

Hank Wesselman povesteste cum un kahuna venerat din Hawai i-a spus odata ca luna este fundatia Pamantului, fara sa explice ce inseamna asta, altadata, atunci cand el a remarcat ca trupul este in cea mai mare parte apa, kahuna i-a spus ca spiritul oceanului se numeste Kanaloa, ceea ce inseamna “pace adanca” sau “invincibilul”, apoi a spus: “Exista un singur lucru in univers ce este invincibil si acela este Aloha- iubirea”. Kanaloa este de asemenea cunoscut ca marele stramos si sustinator al vietii, forta transpersonala de natura duala, atat masculina cat si feminin Iar ca spirit al apei sarate este esenta a orice, oriunde. Atat Kanaloa cat si Hina, spiritul Lunii, sunt priviti ca spirite pazitoare ale casei si sunt invocati pentru vindecare.

Cand ne bazam pe altii sa ne spuna cum sa ne simtim in diferite anotimpuri si la dierite faze ale lunii ar insemna sa adancim separarea noastra de ciclurile Naturii. Mai bine sa observam cum ne simtim in momente si cicluri diferite. E de inteles ca nu ne vom lasa sa ne imbolnavim de fiecare data cand luna este intr-o faza cand nu ne simtim prea energici. Dar putem sa incepem sa ne organizam viata in asa fel incat sa ne lasam mai mult timp pentru odihna in acel anotimp sau in timpul acelei faze a lunii care ne cere mai multa introspectie. Putem sa alegem sa ne acordam mai mult timp noua insine cand avem nevoie si sa ne programam alte activitati, cum ar fi cele de socializare in timpul acelor cicluri care ne sunt de ajutor cand actionam in exterior.

O cale de armonizare cu Natura este aceea de a calatori pentru a afla ciclurile noastre proprii.

Aceasta va fi, de altfel, intentia calatoriei noastre de miercuri, apoi, in perioada urmatoare, vom incepe lucrul cu elementele, acele calatorii, prin care, contopindu-ne cu pamantul, cu apa, aerul si soarele, onorand viata ce ne-au dat-o, le vom permite sa intre in relatie cu noi si sa ne reflecte starea de echilibru de care avem nevoie. Vom cauta impreuna cele mai potrivite solutii ca lucrarile sa le facem in natura, aproape de elemente.

Este un moment minunat, echinoctiul de primavara si foarte aproape de luna plina, pentru a afla ce avem nevoie sa lasam in urma noastra si ce sa cultivam, ce seminte putem sadi in vietile noastre, astfel incat sa ne stralucim lumina, sa ne cultivam darurile, sa ne armonizam cu intreaga Creatie.

Despre noi

Dragilor, un inceput mai calm al blogului, pina cand ne obisnuim cu tehnica.

Pentru cei care nu ne stiu. Suntem un grup de practicanti samanici din Oradea, avem periodic intalniri (drumming group), participam la workshop-uri de samanism si organizam astfel de activitati, organizam sesiuni individuale de vindecare. Cautarea noastra se indreapta in a transforma samanismul intr-un mod de viata, a integra invataturile samanice in tot ceea ce facem.

Invatatorii nostri spirituali sunt Reiner Trenner, Barbara Gramlich, Howard Charing, Carlos Sauer, dupa ce portile catre aceasta cale minunata ne-au fost deschise de catre Aurel Mocanu (vezi www.nierika.ro )

Ne propunem sa aducem aici informatii din experienta noastra, din practica samanica, din resursele pe care le avem, interne si externe, astfel incat sa fim de folos si altora.

Un prim pas va fi acela de a posta invataturi despre samanism din lucrarile Sandrei Ingerman, care a avut bunavointa sa ne acorde acest drept, invataturi care vor fi insotite de descrierea unor exercitii, calatorii samanice care se pot efectua in grup sau singuri, in acest din urma caz fiind necesara desigur in prealabil o experienta in astfel de lucrari.

Imi cer iertare pe aceasta cale Sandrei daca vor fi unele greseli de traducere, intentia noastra este de a ne pastra cat mai aproape de sensul invataturilor sale si ale colaboratorilor sai.

Va doresc sa aveti experiente minunate iar calea voastra sa fie luminata.