Reuniune samanica de invatare a tehnicii EXTRACTIILOR
Asa cum avem planificat, prin programul anual de Reuniuni samanice, in perioada 18-20 martie 2011, o data cu Echinoctiul de primavara, vom organiza o Reuniune samanica, in care participantii vor invata sa inteleaga bolile spirituale, cum sa “prinda” sau sa “contacteze” acele boli.
In acceptiune samanica, boala este o intruziune care, de cele mai multe ori vine dinafara iar rolul samanului este cel de a extrage acea intruziune; cum se face aceasta, cum interferam cu acele intruziuni si cum facem ca acele intruziuni sa paraseasca spiritul celui cu care lucram vom invata in aceasta reuniune, impreuna cu Reiner Trenner .
Programul cursului Vineri 18 martie de la ora 18:00 la ora 22:00 Sambata 19 martie de la ora 10:00 la ora 19:00, cu pauza de pranz si pauze de confort. Duminica 20 martie de la ora 10:00 la ora 17:00, cu pauza de pranz si pauze de confort.
Urmatoarele invataturi, cea mai mare parte din ele provenind de la Sandra Ingerman, se vor referi la
Ceremonii si ritualuri
Scopul acestora, functie de imprejurarile in care sunt savarsite, este de a onora spiritele, de a celebra viata si schimbarile naturale, de a pecetlui un rit de trecere ori de a aduce multumiri sau a crea schimbari; insasi indeplinirea ceremoniei sau a ritualului, oricare ar fi aceasta/acesta creeaza transformare.
Samanii au capacitatea de a accesa informatii cu ajutorul aliatilor lor invizibili, pentru a se ajuta pe ei insisi, familiile sau comunitatea in care traiesc; aceasta capacitate le da posibilitatea de a actiona ca vindecatori, preoti sau preotese, psihoterapeuti, mistici si povestitori.
Ceremonialul constituie o parte vitala a procesului de vindecare si nu are importanta daca vindecatorul poarta un halat alb si stetoscop ori are corpul pictat si poarta o cununa de pene; nu are importanta ceea ce faci, ceea ce conteaza cu adevarat este ca faci acea lucrare, oricare ar fi aceea si ca intentiile tale si binenteles ritualul sa vina din inima. Astfel, asa cum ne aminteste Villoldo, ritualul savarsit din toata inima ne permite sa transcendem rolurile si credintele noastre limitatoare si sa experimentam nivelele cele mai elevate ale fiintei noastre.
In aceeasi idee, citez din postarea lui Aurel Mocanu: .
Jose Stevens spune ca in timp ce toti samanii practica diverse ceremonii si ritualuri, unii dintre acestia fac o specializare din asta si sunt chemati in diferite ocazii special pentru a prezida ceremonii mai mari, mai complexe, ce pot tine cateva zile si nopti; acestea cuprind cantece ce se canta cateva ore, dansuri complexe, rugaciuni si binecuvatarea a sute de persoane.
Ceremoniile, in sens general, au rolul de a onora diferitele tranzitii pe care le traim in trecerea noastrea prin viata; in culturile samanice, acestea erau indeplinite cu ocazia nasterii unui copil, pentru a marca diferitele etape ale vietii, inclusive casatoria sau pentru a onora tranzitia noastra finala catre lumea spiritelor, la moartea corpului fizic. Exista ceremonii de doliu la moartea cuiva drag precum si ceremonii care marcheaza rituri de trecere la tranzitiile din viata unei persoane, in special acele initieri ce marcheaza trecerea de la copilarie la maturitate. La fel, exista ceremonii ce sunt indeplinite pentru a venera stramosii ce ne-au dat viata.
Ceremoniile samanice, de asemenea, onoreaza ciclurile Naturii; pentru o comunitate agricola, de exemplu, acestea se fac la vremea insamantarilor, pentru a onora strvechile spirite ale Naturii si pentru a le invita sa sustina oamenii cu o recolta buna.
Ceremoniile deschid linii de comunicare intre o persoana si puterile universului si intaresc relatia noastra cu spiritele noastre calauzitoare.
Ceremoniile aduc schimbare, de aceea ele sunt un instrument puternic pentru acei ce sunt pregatiti sa faca aceasta in viata lor.
Strict sensu, ceremoniile au o structura predeterminata si un scop clar; astfel, fiecare participant are un rol predefinit si desigur pastreaza capacitatea de a crea schimbari ce nu pot fi subestimate, in special in a ajuta mentinerea unui echilibru fizic si metafizic al unei comunitati date.
Ritualul, pe de alta parte, este mai deschis; cand suntem angajati intr-un ritual, intotdeauna avem o anume intentie, chiar daca rezultatele pot fi diferite de asteptari.
In ceremonii, practicantii au controlul de la inceput pina la sfarsit, pe cand in ritual spiritele conduc iar rezultatele pot fi cu adevarat uimitoare.
Sandra povesteste ca foloseste cuvantul ritual pentru a desemna munca de vindecare ce presupune repetarea in fiecare zi, saptamina sau luna, cum ar fi acel ritual tinut zilnic pentru a onora spiritele locului in care traim; o ceremonie se poate tine o data pentru sine sau impreuna cu un grup, in mod obisnuit pentru un rezultat dorit.
Se poate tine o ceremonie sau un ritual aproape pentru orice; Sandra spune ca tine ceremonii pentru a reduce acele credinte si atitudini ce nu ne lasa sa ne folosim energia creatoare pentru a crea o viata mai buna pentru planeta si pentru noi insine. Putem utiliza ceremonia pentru a manifesta ceva ce vrem, ce putem sa adaugam potentialului nostru creator, lucrand in parteneriat cu fortele creative ale Universului.
Vom continua in postarea urmatoare cu invataturi despre principalele ingredient ale unei ceremonii si a ritualului, apoi cu descrierea unor diverse ceremonii si ritualuri.
Pina atunci, sa ne amintim de ritualul zilnic al binecuvantarilor de dimineata sis a-l folosim pentru vindecarea noastra si a celor din jur.
Cel mai important lucru in aceasta privinta, ne invata Sandra, e sa nu lasam pe altcineva sa interpreteze calatoria noastra ci sa facem acest lucru noi insine; samanismul este practica revelatiei directe, prin urmare, singura persoana care poate interpreta calatoria este chiar aceea care vine din calatorie. Mesajele din calatoria noastra pot veni sub forma de comunicari simbolice sau povestire mitica in care exista un mesaj inerent; spiritele ne aduc aceste povesti, mituri sau impresii cu un motiv anume iar invataturile sunt pentru cel ce calatoreste si nu pentru altcineva. Nici macar un psihanalist foarte respectat, terapeut sau cel mai bine intentionat prieten nu poate face interpretarea pentru noi.
O bogata mostenire arheologica arata ca spiritele sunt in slujba noastra de zeci de mii de ani; calatoriile noastre sunt efectiv experiente umane stravechi ce ne ajuta sa crestem si sa evoluam – sa schimbam si sa devenim mai mult decat ceea ce suntem, ca urmare a lectiilor noastre de viata.
Astfel, spiritele ne comunica povesti metaforice ce au intelesuri adanci la multe si diferite nivele: de aceea e important sa nu ramanem blocati in incercarea de aobtine o interpretare literala a calatoriei. Dar daca ne uitam catre poveste, am putea vedea adevarul mai profund in mitul care a fost si ramane etern.
Pentru ca sa ne interpretam calatoriile, putem sa ne punem noua-insine intrebari deschise, de genul: “Cum ar putea aceasta scena cu soarele rasarind si umplandu-ma de caldura sa raspunda la intrebarea mea ?”. Putem sa ne dam voie sa vorbim sau sa scriem asa cum ne vine pina cand ne soseste raspunsul.
Am putea sa descoperim poate ca avem nevoie sa ramanem cu calatoria pentru un timp si sa lasam claritatea sa vina in ritmul sau; unele imagini si viziuni ne sunt date pentru a experimenta mai intai si a intelege ulterior, uneori poate dupa ani de zile. Daca vrem sa descoperim intelesul calatoriei putem sa facem o calatorie ulterioara, in care sa rugam spiritele ajutatoare ca nu am inteles raspunsul sau informatia pe care ne-au dat-o si sa le rugam sa ne-o dea intr-un alt mod care sa faca sens pentru noi.
Spiritele comunica cel mai bine prin metafore, prin urmare sa fim atenti la a nu fi prea literali in interpretarea noastra.
Alternative la calatorie
Asa cum releva invatatorii nostri si multi dintre cei care practica si invata samanismul au putut vedea, in istoria recenta, tot mai multe persoane pot sa se conecteze cu celelalte lumi, sa primeasca indrumare de la spirite mult mai usor decat in trecut; unii nici macar nu mai e nevoie sa faca o calatorie in Lumea de Jos sau in Lumea de Sus ci mai degraba spiritele calatoresc catre ei.
Carol Proudfoot Edgar observa si ea ca nu intotdeauna este necesara o calatorie formala, astfel ca invataturile sale reflecta aceasta schimbare de constiinta. In ultimii patru sau cinci ani, spune ea, nu le mai cere potentialilor participanti sa aiba experienta in metoda samanica, doar sa-si impartaseasca metodele proprii de a se conecta la ceea ce par a fi finite invizibile sau de a intra in alte realitati decat cea ordinara. E ca si cum lucrarile spiritual ce s-au facut in ultimele trei decenii ar fi deschis portile pentru ca spiritele ajutatoare sa se poata acum misca cu usurinta; e nevoie doar sa ne linistim mintile, sa ne deschidem inimile sisane facem cunoscute intentiile noastre compasive pentru ca sa le putem contacta.
Reprezinta aspectul sau taramul nonordinar al lumii in care traim; indienii Hopi, desi folosind alte cuvinte, vorbeau despre o proiectie holografica a lumii in care traim, ca fiind creata de gandurile fiintelor aflate la un anumit nivel de evolutie, fiintele umane fiind de exemplu creatia, proiectia holografica a delfinilor.
Sandra ne aminteste ca putem sa calatorim in aceasta lume pentru a comunica cu natura; in mod traditional aici se calatorea pentru a afla obiecte pierdute sau furate (aceasta imi aminteste de practica romaneasca a cautarii in ciubarul cu apa). De asemenea, se poate calatori catre soare, stele sau planete din sistemul solar dar si catre zane, elfi, gnomi sau deve.
Tot aici se poate calatori pentru a afla leacuri celor bolnavi, conectandu-ne cu plantele noastre de putere; in aceeasi lume facem calatoriile de vindecare la distanta sau calatoriile practicate in munca psihopompa ca si altele pe care o sa le aflam lucrand.
Pentru a face aceasta calatorie incepem prin a ne vizualiza plecand din fata usii casei noastre catre un loc din natura cu care ne-ar place sa comunicam, un loc pe care il cunoastem sau in care am fost candva, un loc in care ne simtim conectati, in pace si liniste.
In shamanism, subliniaza Sandra, totul e viu si are un spirit; in timpurile noastre multi dintre noi nu ne mai amintim cum sa comunicam cu plantele, copacii, pietrele sau spiritele ploii, norilor, dar inca avem abilitatea de a le vorbi in aspectul lor nonordinar, astfel adresandu-ne divinului din intreaga creatie. Putem alege ceva din natura cu care sa comunicam, cum ar fi un copac sau o planta preferata, luna, o piatra sau un nor, sa calatorim catre acest spirit, sa vorbim si apoi sa ne intoarcem la realitatea ordinara.
Alta cale de a ne reconecta cu lumea naturii, ne invata Hank, e aceea prin care ne concentram asupra imaginii Gradinii Sacre, acel loc din natura ce rezoneaza mai bine cu noi si in care:
1. Tot ceea ce exista simbolizeaza aspecte ale noastre sau ale experientelor din viata noastra.
2. Putem comunica cu toate elementele de acolo pentru divinatie personala sau pentru o mai inalta intelegere.
3. Putem sa facem schimbari; astfel, putem sa ne folosim imaginatia noastra creativa pentru a adauga orice dorim- o cascada, un copac mare, o piatra sau un pat de flori sau, invers, pentru a sterge elemente pe care nu ni le dorim acolo; la fel de bine, putem sa drenam o mlastina ori sa curatam o plaja de pietre pentru ca astfel sa ne lasam sa intram mai usor in laguna noastra turcoaz.
4. Atunci cand facem schimbari, aspecte ale noastre sau ale vietii noastre se vor schimba ca urmare, aceasta fiind modul in care adevarata magie functioneaza.
Samanismul reprezinta o practica spirituala in care de-a lungul vietii putem calatori in lumi ascunse, din nou si din nou, pentru raspunsuri, transformare, vindecare in folosul nostru, al celorlalti, al comunitatii sau Mamei Pamant iar modalitatile de a calatori se vor diversifica, imbogati sau modifica.
Intoarcerea din calatorie
Atunci cand soseste momentul intoarcerii din calatorie vom avea o schimbare in ritmul monoton al batailor de tobe, de regula patru seturi de cate sapte batai; este semnalul ca a sosit momentul sa multumim, sa spunem “la revedere” celor cu care am vorbit dar chiar daca nu am vorbit cu cineva in calatoria noastra vom multumi si ne vom lua ramas bun, acesta fiind semnalul pe care il transmitem psihicului nostru ca ceva a luat sfarsit. Aceasta ne va ajuta sa fim mai bine impamantati atunci cand ne intoarcem din calatorie.
Urmeaza o schimbare in ritmul batailor tobei, ce tine de regula cam un minut, timp in care ne vom aduce pasii catre locul din care am plecat, vom deshide ochii si vom reflecta asupra experientei noastre. Cand reflectam asupra a ceea ce am perceput in timpul calatoriei primim un nou nivel de intelegere asupra informatiei; amintindu-ne ceea ce am perceput si vazut, complexul nostru minte-suflet ne da o intelegere mai profunda a ceea ce calatoria ne-a adus.
In postarea urmatoare, despre interpretarea calatoriei.
Urmatorul pas care se face in cadrul primelor calatorii samanice este acela care ne conduce catre Lumea de Sus, pentru a ne intalni cu un Invatator/Ghid spiritual.
Pentru a porni in aceasta calatorie vom alege, de asemenea, un loc din natura, de data aceasta un loc care sa ne aminteasca de inaltime; unii samani folosesc arborele vietii, iar in alte traditii se foloseste scara, funia, urcarea cu ajutorul unei tornade sau a unei vantoase ori chiar pe fumul ce iese din horn; nu mai putin obisnuita este gasirea unei pasari si urcarea spre aceasta lume pe aripile acesteia; sunt persoane care urca folosind un balon cu aer cald. Oricare dintre modalitatilepe care le gasim este utila.
La fel ca la calatoria in Lumea de Jos, plecam din acel loc din natura, doar observand ce apare ca fiind o cale de a urca; Sandra spune ca putem sa rugam si animalul nostru de putere sa ne insoteasca iar el o va face.
Atata timp cat mai vedem planete si stele vom sti ca inca mai suntem in Lumea de Mijloc si atunci vom continua sa ne concentram pe intentia noastra, aceea de a ne intalni un Invatator/ Ghid spiritual. Vom simti ca un fel de tranzitie atunci cand vom intra in Lumea de Sus, pe care unii pot sa o resimta ca pe un strat de nori sau ceata si despre care e bine sa ne reamintim ca nu este o bariera in calea noastra, asa cum nici pentru Jack din povestea cu vrejul de fasole nu a fost.
Ne vom lasa sa traversam acest spatiu de tranzitie si vom intra in primul nivel al Lumii de Sus, observand daca suntem asteptati de catre vreun invatator, caz in care il vom intreba daca este invatatorul nostru; cand raspunsul este afirmativ il rugam sa ne raspunda la o intrebare importanta pentru noi sau sa ne dea ajutor in vindecare. In situatia in care nu suntem asteptati vom continua cautarea noastre prin diferite nivele ale Lumii de Sus pina cand vom gasi aceea fiinta care este Invatatorul/Ghidul nostru spiritual si ramanem in calatorie pina cand toba ne va chema inapoi.
Hank Wesselman spune ca prin intalnirea cu Invatatorul ne putem reconecta cu Sinele nostru superior in Lumea de Sus sau cu aspectul nostru transpersonal, intalnire ce poate constitui o extraordinara schimbare in viata, asa cum de altfel putem afla ca invatatorul nostru spiritual suntem de fapt noi insine, dar noi insine mai degraba in Lumea de Sus decat in realitatea ordinara.
Multi inteleg ca acest aspect al nostru nepieritor, etern, ca sursa a intuitiei si inspiratiei noastre, sine superior ce poate comunica cu noi prin vise si viziuni sau idei ce apar in minte ca raspuns la nevoile naostre; este ceea ce numim sinele divin sau ingeresc ori martorul transpersonal care ne iubeste neconditionat, ne asculta rugaciunile si lucreaza in moduri tainice.
In traditia hawaiana kahuna este numit Aumakua; makua inseamna “parinte” iar au inseamna “timp”, facand din aceasta fiinta transpersonala “parintele in timp” al nostru; in aceasta traditie referirea la Aumakua se face de cele mai multe ori la plural, ca fiind strabunii; in calatoriile pe care le facem il descoperim ca fiind un mozaic compus din mai multe personalitati. Asa ca in relatiile noastre putem adesea sa aflam aceste personalitati ca fiind sinele noastre din alte vieti, calatorind in timp, evoluand si imbogatindu-se caurmare la ceea ce facem si devenim in existenta noastra fizica din Lumea de Mijloc. In acest sens, domeniul suprasinelui sau a sinelui superior poate fi considerat ca fiind una din liniile noastre de descendenta, dezvaluindu-ni-se astfel ca avem trei linii stramosesti: cea a mamei, cea a tatalui si domeniul nostru ancestral personal.
In postarea viitoare vom aborda calatoria in Lumea de Mijloc.
Pina atunci, va impartasesc cateva din “visarile” personale recente pe care nu-I musai sa le cititi.
Nu incetez sa ma minunez cat de frumoase si vindecatoare practici aveau stramosii nostri si in special cei din culturile in care samanii erau la loc de cinste; bunaoara, in prezent redescoperim in diverse curente spirituale sau psihologice rolul confirmarii in trecerea tinerilor catre maturitate sau spunem ca nu stiu ce persoana are un comportament care denota ca nu ar fi fost confirmat de catre mama sau de catre tata; ritualurile de trecere rezolvau asta in mod simplu si eficient. La fel, vorbim in prezent de legea atractiei, ale carei principii le regasim daca invatam despre arta samanica a visatului.
Pentru cei care practicati diverse metode de vindecare; in sesiunile individuale sustinute am constatat cat de mult creste eficienta atunci cand il vad pe client in lumina sa divina; doar incercati, apoi putem sa extindem aceasta perspectiva si asupra celor din jurul nostru. Stiu ca multi dintre voi faceti asta, stiu de asemenea ca nu chiar toti si nu strica sa ne reamintim. Exista, de asemenea acea rugaciune din practicile ho oponopono prin care ne cerem iertare gresitilor nostri pentru ca ne-am putut inchipui vreodata ca ar putea fi altfel decat divini si invatam sa facem asta adresandu-ne lor sau spiritului lor.
Pina data viitoare va doresc sa vedeti cat mai mult prezenta divina in jurul vostru.
Iata, pe scurt, ce avem de facut, potrivit Sandrei, inainte de a incepe o calatorie.
1. Intotdeauna vom avea clar setata intentia; aceasta ne va ajuta sa ramanem concentrati si sa nu fim distrasi de trancaneala mintii si de problemele noastre de zi cu zi.
2. Aflam care este cel mai potrivit moment pentru noi sa calatorim- poate atunci cand suntem treji, proaspeti si odihniti si cand mintea noastra este clara si neaglomerata cu detalii.
3. In legatura cu hrana, urmarim sa descoperim ce fel de dieta este potrivita aventurii noastre in lumi invizibile; ceeea ce mincam si ce bem ar putea afecta capacitatea noastra de concentrare si posibilitatea de a ramane alerti. Astfel, o masa grea inainte de calatorie sau consumul de bauturi alcoolice ar putea innegura mintea.
4. Exersand mutarea respiratiei catre inima ne va ajuta sa ne mutam atentia dinspre starea mentala catre spatiul inimii; spiritele comunica cu noi prin aceste usi ale inimilor noastre, asa ca inca de la inceputul calatoriei ne vom asigura ca avem intentia de a vedea cu inima taramurile interioare ale spiritelor si viziunilor.
5. In acele situatii in care suntem atasati emotional de rezultatul unei decizii sau controverse ori atunci cand avem o stare emotionala legata de ceva din viata noastra sau a celor pe care-i iubim e mai bine sa rugam pe cineva sa calatoreasca pentru noi; in astfel de situatii s-ar putea sa nu avem capacitatea de a ne urni (mintea) din drum pentru a avea acces la ghidare spirituala, accesibila prin intermediul inimii.
6. Putem fi cat de inovativi vrem si sa incercam modalitati diferite de a calatori; a sta intins si a calatori nu este chiar modul traditional de a calatori; multe persoane au nevoie sa se miste si sa cante sau sa danseze in timp ce calatoresc.
Nu exista o modalitate „corecta” sau „gresita” de a calatori, acest instrument odata insusit se perfectioneaza practicand. Putem sa acordam atentie la ceea ce simtim, sa exploram diferite nivele ale celorlalte lumi, de sus sau de jos; astfel am putea sa intalnim alte spirite care sunt dispuse sa ne ghideze pe calea descoperirilor din viata noastra, si care se vor simti onorate sa ne serveasca in acest mod.
Sa fim exploratori si sa acceptam dragostea, intelepciunea si vindecarea pe care spiritele si universul incearca sa ni le impartaseasca.
Sa privim practica calatoriei samanice ca pe o lucrare in progres, ce devine tot mai profunda si va evolua pe masura ce practicam.
Prima calatorie, in Lumea de Jos
Pentru prima calatorie, am putea dori sa vizitam Lumea de Jos pentru a intalni un spirit ajutator, acela care ne va da putere, protectie si sprijin; adeseori, acesta apare sub forma unui animal de putere.
Inainte de a incepe calatoria ne gandim la un loc din natura pe care il vom folosi ca poarta de intrare; in mod traditional, calea de intrare poate fi o deschizatura in pamant, cum ar fi o pestera, un lac sau un rau, o cascada, un vulcan, un trunchi de copac sau, simplu, o gaura in pamant. Orice cale de a intra in pamant e buna; Barbara ne povestea ca, lucrand cu copii, acestia alegeau cai foarte originale, intre care de exemplu un lift care cobora spre Lumea de Jos. Ce este important e ca trebuie sa fim siguri ca acest loc exista in realitatea cunoscuta, chiar daca nu am fost vreodata acolo. Hank numeste in workshop-urile sale acest loc Gradina Sacra, locul cu care am format o legatura de-a lungul vietii noastre, locul in care avem un sentiment de pace si liniste.
In timp ce ascultam toba sau inregistrarea, ne vizualizam intrand in acea deschizatura; ne vom trezi intr-un loc de tranzitie care poate apare ca un tunel sau portal cilindric, radacinile copacului, raul care coboara; vom urma acest tunel in jos apoi afara in lumina, repetand mereu intentia pentru noi insine: „Doresc sa intalnesc un ajutor spiritual in Lumea de Jos”.
De indata ce am ajuns in Lumea de Jos, privim in jurul nostru iar in noazecisinoua la suta din cazuri, cineva asteapta acolo; daca este un spirit animal, il vom intreba: „Tu esti animalul meu de putere ?”. Acesta poate sa raspunda telepatic sau sa ne conduca undeva ori sa ne arate ceva; cand avem raspunsul de la animalul nostru vom incepe sa construim relatia cu acesta, sa-i punem o intrebare sau sa-i cerem ajutor pentru vindecare; putem la fel de bine sa intrebam daca este ceva ce avem nevoie sa stim in acest moment al vietii noastre. Daca raspunsul sau ne indica faptul ca nu el este animalul nostru de putere il vom ruga sa ne duca la ajutorul nostru spiritual.
Atunci cand dorim sa vizitam alte nivele ale Lumii de Jos, din acel loc in care am ajuns vom cauta o deschizatura in pamant si vom ruga animalul nostru de putere sa ne conduca iar acesta o va face. Ramanem in calatorie pina in momentul in care auzim chemarea pentru intoarcere-
In postarea aceasta voi continua cu instructiunile privind efectuarea calatoriei samanice, nu inainte insa de a va multumi voua, Aurora, Carol, Carmil, Lavinia, Simona, Liana, Ana Maria, Cristina, Gabriela, Melinda pentru minunatele clipe petrecute impreuna la workshop-ul lui Reiner.
Si pentru ca vorbim de cum putem trai minunat, vreau sa va spun ca am descoperit dupa workshop, datorita unor persoane speciale, adevarati ghizi montani si nu numai, locuri incredibil de frumoase in muntii ce strajuiesc Valea Cernei.
Apoi, pentru ca atunci cand incep minunatiile in viata, stiu sa atraga si altele, au fost clipe speciale la cetatile dacice si la manastirea Izbuc, alaturi de Mirela, Mariana, Adriana, Norbert, Dania, Mihai, Iulia, Flavius, Adrian, Alexandra si Julieta, carora de asemenea va multumesc.
Tin sa va spun sa fiti atenti la semnele ce va vin (unii au primit deja), ele va vor reaminti de dreptul nostru la fericire, catre care au fost indreptate lucrarile efectuate impreuna.
Revenind la modul de efectuare a calatoriei
Intrarea in transa. Calatoria o putem face fie intinsi pe o patura, fie sezand intr-un fotoliu confortabil, cu ochii inchisi sau acoperiti, ascultand sunetele si concentrandu-ne intraga noastra atentie asupra scopului propus.
Apoi, putem deschide portalul prin schimbarea intentionata a atentiei constiente dinspre “aici” catre “acolo”, oriunde ar putea sa insemne “acolo”.
Ne amintim ca samanul/vizionarul este intotdeauna constient, la un anume nivel, de ceea ce se intampla in jurul corpului sau fizic atunci cand calatoreste.
Vom putea sa ascultam sunetul tobei, al zuruitoarei sau a al altui instrument in tot timpul calatoriei chiar daca intre timp soba duduie, un avion zboara pe deasupra casei sau cainele latra in curte. Doar sa lasam ritmul sa ne poarte in lumile spirituale si apoi sa ne aduca inapoi.
Pentru sfarsitul calatoriei, daca noi batem toba, vom folosi un ritm diferit, poate 4 serii de cate 6 plus 1 batai sau cum altfel simtiti, fie, daca facem calatoria pe o inregistrare, acestea au la sfarsit acel ritm diferit.
Calatoria. Ca urmare a afluxului mare de filme, televiziune, carti si computer, spune Sandra, am devenit o cultura vizuala; viata devine mai bogata atunci cand putem vedea, atinge, gusta si mirosi si atunci cand putem asculta sunetul muzicii si al naturii. Pe masura ce invatam cum sa ne folosim toate simturile in aceasta lume, ca si in lumea interioara a lucrurilor ascunse, abilitatile noastre intuitive se vor dezvolta. La fel se intampla lucrurile si in calatorie; cu cat ne folosim mai bine toate simturile, cu atat ne vom permite sa intram mai din plin in aceasta.
Fiecare avem modul nostru propriu in care receptionam informatiile in cursul calatoriei; unii vad imagini, altii aud spiritele vorbindu-le sau experimenteaza calatoria prin senzatii in corp; unii sunt vizuali, altii auditivi, altii kinestezici. Barbara ne povestea ca a lucrat cu copii care “vedeau” raspunsurile scrise pe un desktop.
In literatura samanica, expresia “a vedea samanic” se refera la faptul de a vedea cu inimile noastre mai degraba decat a vedea cu ochii nostri; samanii si vizionarii din toate traditiile lumii stiu ca spiritele iau contact cu noi prin usile inimilor noastre iar ceea ce primim prin acest canal este trimis catre mintea noastra superioara, catre intelectul nostru, catre sinele sau sufletul nostru, care fie se gandesc, fie analizeaza, fie integreaza si apoi iau decizii.
Tot ceea ce se intampla sau ceea ce este perceput intr-o calatorie samanica este parte a raspunsului la intrebarea pe care am pus-o iar treaba intelectului este sa dea semnificatie simbolurilor si formelor pe care le-am perceput. Inima si mintea sunt astfel conectate.
O alta provocare frecventa in calatorie o reprezinta, dupa cum ne releva Sandra, cearta mintii referitoare la capacitatea noastra de a intra in starea samanica de constiinta; in mod obisnuit, samanii se pregatesc pentru a intra in acea stare cantand si dansand pentru a crea o separare intre “acum aici” si ceea ce este “in acolo”. In acest sens, e bine pentru fiecare dintre noi sa gaseasca modalitati de a-si linisti mintea; poate incepem calatoria prin a face o plimbare, cantand sau dansand pentru a misca energia dinspre minte catre inima noastra.
Mintea ar putea sa ne spuna ca de fapt ea face acea calatorie si nu e de mirare; intrebarea daca nu cumva mintea noastra inventeaza mi-a fost pusa adeseori la workshop-uri, de cele mai multe ori de catre psihologi. Cand apare acest dubiu, e necesar sa manifestam compasiune si rabdare fata de noi insine si sa ne amintim in ce fel de cultura am crescut; parintii nostri nu ne-au vorbit despre spirite ajutatoare si de fapt prezenta spiritelor nu a facut parte din realitatea experimentata in viata de zi cu zi.
Cand mintea noastra analitica interfereaza in timpul calatoriei si ne spune ca inventam viziunile, Sandra ne sugereaza sa cadem de acord cu mintea si sa continuam sa calatorim; daca incercam sa luptam cu mintea, vom petrece tot restul calatoriei intr-un dialog interior.
Pe masura ce calatorim si observam rezultatele acestei munci in timp, modelele devin evidente pentru noi- lectii de viata ce pot avea intelesuri extraordinare, chiar vitale.
Din aceste motive, metoda samanica a revelatiei directe a trecut peste milenii ca un sistem verificat in timp. De exemplu, daca intr-o societate traditionala samanul nu era capabil sa localizeze sursele de hrana sau sa vindece cu success, comunitatea nu avea cum sa prospere.
Vom povesti in postarea urmatoare despre calatoriile in Lumea de Jos, in Lumea de Mijloc si in Lumea de Sus.
Pina atunci, as dori sa fac precizarea ca sunt multe persoane care si-au manifestat intentia de a participa la un workshop de introducere in shamanism; dar cum inca multi dintre noi nu am integrat invatatura samanica ce spune “walk your talk”, as vrea sa am confirmari clare de la cei care sunt interesati. Daca le voi primi, am putea organiza un astfel de workshop in perioada 20- 22 august.
Prin urmare daca cei care vor confirma participarea (la nr. tf. 0742/201155 sau la adresa emilnuna@yahoo.com) vor fi in numar suficient, vom tine acest workshop, daca nu vom amana pentru alta data. Ar fi potrivit sa il tinem acum pentru ca cei care vor participa vor avea posibilitatea in septembrie sa invete recuperarea de suflet cu Reiner Tranner.
Reuniune samanica de invatare a tehnicii EXTRACTIILOR
