Despre calatoria samanica

Despre calatoria samanica (continuare)

Sandra povesteste ca plantele, de asemenea, ne aduc ajutor, in diverse aspecte ale vietii noastre, samanii lucrand cu sute de astfel de ajutoare in munca lor de vindecare.

Foarte profunda abordare in acest sens o are Howard Charing, in cartea sa, „Saman, Spiritul Plantelor”, tradusa si in limba romana.

Nu e ceva neobisnuit ca unele persoane sa aiba ca animal de putere unul mitic cum ar fi Pegas sau un dragon ori un unicorn; acestea sunt reale in alte lumi, ca de altfel si cele care apartin unor specii ce au trait in trecut, dinosauri, mamuti, etc.

Practica samanismului, fiind una a revelatiei directe, nu exista reguli cu  privire la cate animale de putere, ghizi spirituali sau plante de putere putem avea, descoperim prin practica ca acestea ne ofera ele insile ajutorul lor, fiecare avand sa ne invete ceva individual si specific. Astfel, in loc sa folosim diferite jocuri de carti cu animale sau cu ingeri, de la un oracol si apoi sa citim intr-o carte parerea cuiva despre care este mesajul acelei fiinte pentru noi, putem sa calatorim pentru a intalni animalul de putere sau ghidul spiritual si sa il intrebam direct care este invatatura sa pentru noi.

Alte forme de spirite ajutatoare cu care lucreaza samanii sunt invatatorii ce apar sub forme de fiinte umane. In culturi apuse, acestea erau zei si zeite ale Lumii de Sus; de asemenea, personalitati ca Apollo, Isus, Buddha sau Yogananda; chiar pot fi unii din stramosii nostri, care vor sa ne fie de ajutor.

Aceste spirite ajutatoare actioneaza ca intermediari intre noi si puterea universului; ele manifesta compasiune pentru durerea, suferinta si confuzia noastra, de aceea ne ofera ajutorul lor.

Prin experienta directa, vizionarul invata unde si catre care dintre aceste spirite sa se indrepte pentru a primi diferite forme de ajutor, asa cum subliniaza Jose Stevens, asta poate pentru ca toate diferitele spirite ajutatoare au aceeasi sursa. El ne spune ca acestea sunt extensii ale Unui Spirit, caruia putem sa-i spunem Marele Dumnezeu, Atman, Allah, Tao, Tot Ceea ce Este sau oricum ne place sa numim atotputernicul. Tot el, conventional, imparte spiritele ajutatoare in doua categorii: cele care imbraca o forma fizica si cele care nu imbraca sau nu mai imbraca aceasta forma. Pe cele ce imbraca o forma fizica le numeste „elementali”, ce pot fi reprezentanti ai plantelor, animalelor sau pe cele din imparatia mineralelor precum si elemente cum ar fi vantul, focul, apa, un munte, un canion, o pestera, o stea, luna, si asa mai departe; cele care nu imbraca sau nu mai imbraca o forma fizica sunt ceea ce in mod obisnuit numim ingeri si fiinte ce pot lua temporar forma fizica dar nu actioneaza in universul fizic. Intre acestea si mari invatatori cum ar fi Buddha, Isus, Fecioara Maria, Quan Yin, Yogananda, St. Germaine sau Babaji. 

Este important sa intelegem ca acesti aliati din ambele categorii cel mai adesea lucreaza in tandem- daca un saman lucreaza cu un aliat vultur, el de asemenea lucreaza cu energie cristica. Yogananda se asociaza foarte bine cu pasarea colibri, Fecioara Maria cu condorul, Quan Yin cu pelicanul si asa mai departe.

Va amintiti ca atunci cand am calatorit pentru a intalni animalul de putere al grupului- condorul, o parte dintre noi am intalnit-o in calatoria noastra si pe Fecioara Maria, desi la nivel mental nu aveam nicidecum aceasta informatie.

In postarea urmatoare voi reveni cu instructiunile invatatorilor nostri privind efectuarea calatoriei samanice.

Namaste        

conducerea in Lumina

Iata ce imi scrie cineva care nu e practicant samanic despre o experienta legata de moartea cuiva drag. Da, asa se face conducerea in Lumina, pentru asta iubesc samanismul, pentru ca aceste lucrari vin din noi, din inima noastra, sunt in fiinta noastra.
In toate traditiile, sub o forma sau alta, se face aceasta lucrare. Este suficient sa ne amintim de Cartea tibetana a mortilor sau, bunaoara de bocitoarele de la noi (in acest sens, recent a aparut un articol deosebit in Formula As, despre ultima bocitoare dintr-un sat din apropierea Sibiului)

vreau sa te intreb ceva chiar daca ochii imi sunt plini de lacrimi..citesc despre ritualul mortii..despre asistarea cuiva drag in trecerea finala-si cum nimic nu este intamplator-te intreb dupa ani de zile-iam oferit bunicii mele un dar prin ce iti voi povesti?eram in spania cand bunica era pe moarte..era in coma cand au aduso acasa si mama ma sunat spunandumi ca din clipa in clipa va trece dincolo..iam zis punei telef la ureche sa vb cu ea..mia zis nu te aude mama ca ii in coma-iam zis te rog punel ca vreau sa vb cu ea-era pers care ma crescut,pe care o iubeam cel mai mult..i la pus si am inceput sa vb cu ea..iam spus ce mult o iubesc..ca imi pare rau ca nu pot ajunge acasa sa fiu in acel mom lg ea si mama a inceput sami strige in telefon-mama,te aude,extraordinar,ii curg lacrimile pe fata..iam zis-bunica nuti fie frica,eu sunt cu tine chiar daca ne desparte ac distanta,eu te tin de mana hai numai suferi,ai incredere in mine si hai sa pasim impreuna dincolo,eu te sustin,totul va fi bine,ai incredere in mine..in acele mom a murit cu mine la telefon,nu a suferit deloc..crezi ca inconstient am efectuat un ritual al mortii?ca iam oferit un dar in ult clipe de viata?astept rasp tau..se pare ca am avut si misiuni benefice pe care nu am stiut sa le decodific..dar niciodata nu ii tarziu..informatiile vin..toate la timpul lor..

VIATA NOASTRA CA UN VIS

Experienta ultimelor calatorii samanice effectuate impreuna mi-a amintit de faptul ca suntem capabili sa ne traim viata ca un vis, ca putem sa facem din intamplarile vietii noastre povesti, ca amintindu-ne de capacitatile noastre de visare, aducem miticul in ceea ce numim indeobste viata reala.

Avem in jurul nostru persoane care si-au transformat in acest fel viata, vedem pe Barbara, care, dupa 23 de ani de la adoptarea unui copil in Swaziland, afla ca acesta face parte dintr-o familie princiara, avem pe Reiner, care, dupa ce a primit informatia de la spirite care-l indemnau sa mearga catre Est, se stabileste in Romania, punandu-si in practica viziunea, avem pe Co, care acum calatoreste in toata lumea, asa cum a visat candva, o avem pe El, a carei imagine ca o silfida dansand in ploaie a ramas ca o efigie a Luncanilor, o avem pe Do, al carei spirit transcende prin intelepciune si adevarata iubire orice fel de judecata, transformand astfel ceea ce altii ar fi numit o realitate urata intr-un basm (nu am cerut permisiunea de a nota numele, asa ca folosesc prescurtari).

Vedem in acelasi timp in jurul nostru persoane care nu se pot bucura de nimic din ceea ce primesc, persoane care iau totul la modul personal, persoane care oricat si orice ar avea li se pare ca nu e suficient, persoane carora li se pare ca ceea ce li se intampla este generat de ceilalti, care refuza sa isi asume responsabilitatea propriei vieti.

Da, intre a trai mitic si a-ti asuma ceea ce ti se intampla pare sa fie o nepotrivire, dar numai la suprafata, pentru ca la un nivel mai profund realizezi ca traindu-ti visul, esti in acelasi timp si creatorul visului si cel care experimenteaza si cel care se bucura sau intristeaza pentru ceea ce a creat.

Hank Wesselman ne povesteste ca la indigenii printre care a trait lumea fizica de fiecare zi ia fiinta ca raspuns la ceea ce visam si nu invers si ne releva ca lumea viselor ne poate servi ca resursa pentru realitatea fizica in care traim, in acelasi timp fiind afectata de ceea ce visam.

Sandra Ingerman ne spune cum sa facem aceasta minunata lucrare, dupa ce face diferenta intre calatoria samanica si visare, dupa ce ne invata cum sa cerem vindecare si calauzire in vise, aspecte asupra carora vom reveni intr-o postare viitoare.

Jose Stevens ne releva ca peste tot in lume samanii au in centrul realitatii lor visarea, ei stiu ca toate lumile sunt vise iar acestea pot fi formate, modificate, re-visate si navigate de catre visator, care se viseaza chiar si pe sine. De aceea samanii iubesc lumea visului, studiaza arta visatului, arta de a influenta visul colectiv, dar nu trebuie sa fii saman pentru a adopta o asemenea intelegere a vietii. Iata cateva notiuni despre visare, impartasite noua de catre invatatorii dragi, mai sus mentionati.

Intreaga noastra viata consta dintr-un sir de vise, unele mai solide, cum ar fi casa si masina pe care le avem, altele mai fluide, cum ar fi dorinta de a castiga la loterie; casa si masina fac parte dintr-un vis colectiv, pentru ca in acelasi timp vecinii, prietenii, rudeniile viseaza ca avem o casa si o masina, castigul la loterie este mai mult un vis personal, care, uneori, cu suficienta intentie si concentrare, poate deveni colectiv.

Din punct de vedere samanic visele au asa multe functiuni incat nu pot fi impartite in doua sau trei categorii. Visele sunt cai de comunicare prin care o mare cantitate de informatie este transmisa si procesata la toate nivelele realitatii, informatie ce ne conecteaza la tot ce ne inconjoara.

Visele conecteaza personalitatea noastra de zi cu zi la sufletul nostru, iar sufletul este vazut ca esenta noastra proprie. Ele pot fi influentate de aliatii nostri, ghizii spirituali, care ne ajuta in planurile si viziunile noastre; de asemenea, ne conecteaza cu alte persoane, de care suntem despartiti in timp si spatiu; ne permit sa pastram legaturile de prietenie cu fiinte ce nu au o existenta fizica si poate nici nu vor avea, sa comunicam cu prieteni ce sunt la mare distanta de noi sau sa schimbam informatii cu personalitatea noastra din alte cadre ale timpului. Prin vis putem primi ajutor de la un viitor in aceasta viata sau de la un viitor din alta viata.

La fel de bine putem trimite ajutor la un din trecut pentru ca sa ne ajute intr-o problema; prin intermediul visului putem recupera parti de suflet pierdute sau sa le punem la loc pe cele care au fost in mod nepotrivit inlocuite de altele.

Visele sunt o proiectie a constiintei noastre ce ne vorbesc prin intermediul simbolurilor. Ca si in calatoria samanica, este important sa invatam cum sa lucram cu ele si cum sa le interpretam; cu cat mai bine vom intelege simbolistica acestora, cu atat mai bine va functiona schimbul de informatii prin vise. Uneori, datorita faptului ca unele simboluri nu sunt intelese sau sunt obscure, nu se reuseste comunicarea informatiei, de aceea nu ne miram ca acelasi mesaj il putem primi de mai multe ori, in imprejurari diferite dar cu teme similare; ele sunt sunt retrimise de catre propriul spirit sau suflet, cu speranta ca informatia va ajunge acolo unde trebuie la vremea potrivita.

Simbolurile din visele noastre sunt alfabetul constiintei, arta gandirii in imagini, limbajul emotiei, agenti de transformare capabili sa ne atraga atentia asupra noua insine, ele aduc laolalta, unesc spiritualul cu fizicul, asa cum traditia esoterica ne spune:, si asa cum traditia esoterica ne spune: "precum sus asa si jos".

Simbolurile se vor schimba odata ce se schimba si timpurile, unele noi pot sa apara odata cu schimbarea obiceiurilor, a tehnologiei sau a modei chiar; de exemplu, in locul unui batran cu barba si toiag poate sa apara un calculator sau un telefon mobil cu un text mesaj pentru noi de la Spirit.

Simbolurile reprezinta limbajul pe care insusi spiritul nostru le utilizeaza si sunt foarte bine conectate cu mintea subconstienta. Samanii tocmai asta fac, aduc subconstientul in constient; de exemplu, un saman poate comunica cu spiritual vulturului si sa faca in asa fel incat chiar un vultur in carne si oase sa apara in timpul unei ceremonii la un moment dat. Toti participantii vor fi uimiti sa vada vulturul dar samanul stie ca acesta este parte a visului si ca atat Spiritul cat si samanul au visat astfel lucrurile.

V-am relatat astfel de intamplari din calatoriile cu Reiner iar o parte dintre voi ati fost martori la aparitia in apropierea locului ceremoniilor si calatoriilor noastre a diferite pasari sau animale.

Jose Stevens ne propune un exercitiu de visare, in care sa privim totul in jurul nostru ca fiind vis simbolic; de fiecare data cand ni se pare ca suntem purtati de realitate, sa ne reamintim ca de fapt aceasta nu este decat un vis, doar in aparenta solid si detaliat. Realizam, practic ca ne visam pe noi insine si ca toate senzatiile ce ne vin dinspre cele cinci simturi sunt halucinatii ale starii de vis simbolic pe care le aflam in noi insine.

Aceasta nu numai ca ne va tine ocupati intr-un mod foarte distractiv, dar va incepe sa ne ajute sa ne descurcam in situatii concrete din viata noastra, ne va pune mai mult si mai des pe locul celui care isi conduce singur viata proprie, deoarece, samanic vorbind, noi suntem de fapt visatorii fiecarui moment.

Cu cat vom practica mai mult acest exercitiu, cu atat vom deveni mai puternici; vom dobandi o extraordinara imagine asupra activitatilor noastre cotidiene, a preocuparilor si grijilor precum si asupra temelor noastre de viata.

Mai mult, vom incepe sa gasim solutii la multe dintre lucrurile care ne faceau sa bajbaim inainte.

Simpla schimbare a perspectivei noastre este suficienta pentru a transforma tiparele noastre intr-un mod benefic.

Asa ca haideti sa ne amintim mereu de capacitatile noastre de visare, de transformare, astfel ne vom schimba vietile si lumea.

Aloha

Schimbarile naturale, ciclurile anotimpurilor si ale lunii

Sandra Ingerman ne aminteste ca suntem cu totii afectati de schimbarile naturale, de ciclurile anotimpurilor si ale lunii. Pe masura ce devenim dependenti de tehnologia moderna, suntem parca hipnotizati de stralucirle obiectelor noi din supermarketuri, si ca urmare ne separam de ritmurile Naturii. Avem ceasuri electronice care ne dau desteptarea dimineata, in loc sa lasam soarele si visele noastre sa ne trezeasca, astfel incat uitam ce am visat. Traim in case bine izolate care ne tin departe de schimbarile pe care le aduc anotimpurile. Multi dintre noi nu mai vad semnele Naturii si nu stim cand anotimpurile se schimba, nu le simtim, lasand calendarele sa faca asta pentru noi.

Astfel, ciclurile noastre de activitate si odihna nu curg odata cu cele ale Naturii.

Asta ne aminteste de curentul unui rau, ne aminteste ca daca inotam impotriva curentului raului vom inainta foarte greu, va trebui sa depunem un efort din ce in ce mai mare si mai istovitor.

O posibilitate de a ne alinia cu ciclurile anotimpurilor si ale Lunii este aceea de a ne observa cum reactionam la schimbarile lor, nu sa ascultam prosteste ce ne spun unii si altii, pentru ca fiecare avem ritmul nostru propriu, unii tind sa hiberneze vara si sa fie mai activi iarna, altii, dimpotriva, pot sa fie in interiorul lor iarna.

De asemenea, nu putem pretinde ca toata lumea simte la fel la diferite faze ale lunii. Stim ca luna afecteaza mareele iar corpul uman fiind in cea mai mare parte format din apa, suntem afectati de fazele lunii.

Hank Wesselman povesteste cum un kahuna venerat din Hawai i-a spus odata ca luna este fundatia Pamantului, fara sa explice ce inseamna asta, altadata, atunci cand el a remarcat ca trupul este in cea mai mare parte apa, kahuna i-a spus ca spiritul oceanului se numeste Kanaloa, ceea ce inseamna “pace adanca” sau “invincibilul”, apoi a spus: “Exista un singur lucru in univers ce este invincibil si acela este Aloha- iubirea”. Kanaloa este de asemenea cunoscut ca marele stramos si sustinator al vietii, forta transpersonala de natura duala, atat masculina cat si feminin Iar ca spirit al apei sarate este esenta a orice, oriunde. Atat Kanaloa cat si Hina, spiritul Lunii, sunt priviti ca spirite pazitoare ale casei si sunt invocati pentru vindecare.

Cand ne bazam pe altii sa ne spuna cum sa ne simtim in diferite anotimpuri si la dierite faze ale lunii ar insemna sa adancim separarea noastra de ciclurile Naturii. Mai bine sa observam cum ne simtim in momente si cicluri diferite. E de inteles ca nu ne vom lasa sa ne imbolnavim de fiecare data cand luna este intr-o faza cand nu ne simtim prea energici. Dar putem sa incepem sa ne organizam viata in asa fel incat sa ne lasam mai mult timp pentru odihna in acel anotimp sau in timpul acelei faze a lunii care ne cere mai multa introspectie. Putem sa alegem sa ne acordam mai mult timp noua insine cand avem nevoie si sa ne programam alte activitati, cum ar fi cele de socializare in timpul acelor cicluri care ne sunt de ajutor cand actionam in exterior.

O cale de armonizare cu Natura este aceea de a calatori pentru a afla ciclurile noastre proprii.

Aceasta va fi, de altfel, intentia calatoriei noastre de miercuri, apoi, in perioada urmatoare, vom incepe lucrul cu elementele, acele calatorii, prin care, contopindu-ne cu pamantul, cu apa, aerul si soarele, onorand viata ce ne-au dat-o, le vom permite sa intre in relatie cu noi si sa ne reflecte starea de echilibru de care avem nevoie. Vom cauta impreuna cele mai potrivite solutii ca lucrarile sa le facem in natura, aproape de elemente.

Este un moment minunat, echinoctiul de primavara si foarte aproape de luna plina, pentru a afla ce avem nevoie sa lasam in urma noastra si ce sa cultivam, ce seminte putem sadi in vietile noastre, astfel incat sa ne stralucim lumina, sa ne cultivam darurile, sa ne armonizam cu intreaga Creatie.

Despre noi

Dragilor, un inceput mai calm al blogului, pina cand ne obisnuim cu tehnica.

Pentru cei care nu ne stiu. Suntem un grup de practicanti samanici din Oradea, avem periodic intalniri (drumming group), participam la workshop-uri de samanism si organizam astfel de activitati, organizam sesiuni individuale de vindecare. Cautarea noastra se indreapta in a transforma samanismul intr-un mod de viata, a integra invataturile samanice in tot ceea ce facem.

Invatatorii nostri spirituali sunt Reiner Trenner, Barbara Gramlich, Howard Charing, Carlos Sauer, dupa ce portile catre aceasta cale minunata ne-au fost deschise de catre Aurel Mocanu (vezi www.nierika.ro )

Ne propunem sa aducem aici informatii din experienta noastra, din practica samanica, din resursele pe care le avem, interne si externe, astfel incat sa fim de folos si altora.

Un prim pas va fi acela de a posta invataturi despre samanism din lucrarile Sandrei Ingerman, care a avut bunavointa sa ne acorde acest drept, invataturi care vor fi insotite de descrierea unor exercitii, calatorii samanice care se pot efectua in grup sau singuri, in acest din urma caz fiind necesara desigur in prealabil o experienta in astfel de lucrari.

Imi cer iertare pe aceasta cale Sandrei daca vor fi unele greseli de traducere, intentia noastra este de a ne pastra cat mai aproape de sensul invataturilor sale si ale colaboratorilor sai.

Va doresc sa aveti experiente minunate iar calea voastra sa fie luminata.