Venind vorba despre ceremonii si ritualuri, imi amintesc vorbele lui Wesselman care spune ca ritualul religios presupune manipularea de simboluri in scopul de a controla, influenta sau a convinge puteri supranaturale sau forte arhetipale sa ne ajute in realizarea unor dorinte ale noastre. Lucru mai putin cunoscut, nu am inteles inca de ce, ritualul savarsit in biserica, asa dupa cum mi-a explicat un prieten preot, are ca structura de baza viata lui Isus, adica fiecare dintre gesturile savarsite in timpul slujbei onoreaza un eveniment cunoscut, de la nasterea Sa, pana la Inviere.
In ceea ce priveste timpul acordat ritualului sau ceremoniei, nu sunt standarde sau dogme; vom vedea ca pe masura ce legatura noastra cu spiritele este mai usor de realizat, avand exercitiu, ritualul ne va lua un timp tot mai scurt; samanii nu complica lucrurile, ei, asa cum zice Hank, deschid usa, se conecteaza cu puterile care or fie le, isi declara intentia, apoi onoreaza acei aliati care ajuta in aplicarea a ceea ce este nevoie.
Sa vedem care sunt ingredientele de care avem nevoie pentru a savarsi o ceremonie.
In primul rand intentia noastra trebuie sa fie clara, in al doilea rand e necesar sa fim concentrati pe ceea ce facem, altfel energia noastra se va deconecta de la fortele spirituale iar in al treilea rand e nevoie de a fi in armonie cu noi insine, cu spiritele noastre ajutatoare si, prin ele, cu puterea universului. Deci: Intentie, Centrare, Armonie.
Un ghid orientativ a cum se poate urma un ritual ori ceremonie, fara ca acesta sa fie exhaustive dar nici restrictive, este cel pe care Sandra ni-l ofera, cu mentiunea sa lasam cat de mult loc spontaneitatii.
Prin urmare, acesta ar cuprinde:
1. Un cantec sau o formulare pentru intampinarea participantilor si declararea scopului ceremoniei/ritualului.
2. O multumire adresata Spiritului pentru sansa de a fi impreuna.
3. O chemare adresata spiritelor locului, elementelor si directiilor care sa sprijine ceremonia/ritualul si scopul acestuia.
4. Invocarea altor aliati sau spirite ajutatoare.
5. Curatarea participantilor prin tamaiere, arderea diverselor plante.
6. O binecuvantare dedicata sanatatii sau norocului participantilor.
7. Rugaciuni cu scopul de a transmite catre altii care nu sunt de fata sau chiar catre intreaga planeta binecuvantarile ceremoniei.
8. Cantece si dansuri pe instrumente cum ar fi tobe, zuruitoare, fluiere, clopotei s.a.m.d.; acestea se pot desfasura de-a lungul intregii ceremonii sau in anumite puncte de trecere.
9. Anuntarea finalului ceremoniei.
10. Multumiri adresate spiritelor ajutatoare si o formulare care sa enunte slobozirea lor din spatiul sacru.
11. Eliberarea directiilor si invitatia adresata participantilor de a se intoarce in starea normal de constiinta.
In practica grupului nostru am invatat multe modalitati de a efectua o ceremonie, un ritual si cred ca nici una nu a fost la fel cu cealalta; amintesc aici, de exemplu, acele deschideri ale spatiului sacru prin care ne binecuvantam unii pe altii prin cantec ori prin sunetul zuruitoarei; ori, ceremonia de transfiguare, in care suflam fumul unei plante sacre catre ceilalti, inainte de incepere; ori gestul, care marca intrarea in spatiu, totodata trecerea la o alta stare de constiinta, de a lasa intr-un obiect preocuparile cotidiene.
Acesti pasi obisnuim sa-I urmam, fie ca indeplinim ritualul singuri, fie in cadrul unui grup; se stie ca lucrarea efectuata in grup pentru vindecarea sau ajutarea cuiva are efecte mult mai puternice decat cea efectuata de unul singur.
Trebuie sa mai spun ca si in ritualul de vindecare samanica, in care lucram de unii singuri, pasii pe care-i urmam sunt aceeasi, cu aspecte care tin de specific, in sensul ca nu o sa anuntam cu voce tare inceputul si sfarsitul ritualului, acest lucru il facem desigur in sinea noastra, s.a.m.d.
